Hirsutismul: cauze, evaluare și tratament

Ce este hirsutismul și cu ce se deosebește de „pur și simplu mai mult păr”?

Hirsutismul înseamnă creșterea excesivă a părului gros, închis la culoare, la fete și femei, în zonele în care în mod normal pilozitatea este influențată de hormonii androgeni: buza superioară, bărbia, gâtul, pieptul, abdomenul, spatele, coapsele.

Nu intră aici firele fine, aproape invizibile, care există normal pe tot corpul, ci un tip de păr cu distribuție apropiată de tiparul masculin. Este o situație frecventă, afectează aproximativ 5-10% dintre femei, așa că, deși poate fi resimțită ca un motiv de jenă, este departe de a fi o raritate.

Hirsutismul nu este însă același lucru cu hipertricoza: hipertricoza este creșterea excesivă a părului oriunde pe corp, fără legătură cu androgenii, în timp ce hirsutismul are, la bază, un mecanism hormonal și apare în zone androgen-dependente. Această distincție contează pentru că orientează complet direcția de investigare și de tratament.

De ce apare hirsutismul?

Hirsutismul apare fie când pielea este expusă la prea mulți hormoni androgeni, fie când foliculii piloși devin mai sensibili la acțiunea acestor hormoni, sau ambele.

La femei, principala sursă de androgeni sunt ovarele și glandele suprarenale, așa că o disfuncție a acestora trebuie luată în considerare la orice pacientă care se prezintă cu pilozitate în exces. Cea mai frecventă cauză hormonală la femeia tânără este sindromul ovarelor polichistice.

Mai rar, hirsutismul poate ține de o afecțiune a glandelor suprarenale sau, în cazuri excepționale, de o tumoră secretantă de androgeni, motiv de investigare atentă mai ales când pilozitatea apare brusc și avansează repede.

Există și situații în care nivelul de androgeni din sânge este normal și ciclurile menstruale sunt regulate, dar foliculul pilos răspunde exagerat la ei; acesta este hirsutismul numit idiopatic. Excesul de greutate și rezistența la insulină pot amplifica producția de androgeni, iar predispoziția familială cântărește și ea.

Ce forme are și cât de „grav” este?

Din punct de vedere clinic, deosebim formele în care analizele arată un exces măsurabil de androgeni (de exemplu în sindromul ovarelor polichistice sau într-o afecțiune suprarenală) de formele în care hormonii sunt în limite normale, dar pielea reacționează amplificat.

În sine, firul de păr nu este periculos și de multe ori hirsutismul este mai degrabă un semn: o manifestare vizibilă a unui echilibru hormonal care merită înțeles; excepția care cere evaluare promptă este hirsutismul instalat brusc și rapid progresiv, care poate ascunde, rar, o cauză mai serioasă (de exemplu o tumoră secretantă de androgeni).

Ce contează este cauza din spate: la o pacientă hirsutismul poate fi doar o particularitate constituțională, la alta poate fi indiciul unui sindrom al ovarelor polichistice care influențează și fertilitatea, ciclul menstrual sau riscul metabolic. De aceea abordarea corectă nu se oprește la firul de păr, ci caută și explicația lui.

Cum se pune diagnosticul și ce analize sunt utile?

Pornim de la o discuție despre momentul și ritmul apariției pilozității, regularitatea ciclului menstrual și alte semne care merg împreună cu excesul de androgeni, precum acneea persistentă sau tenul gras.

Examinăm distribuția părului pe corp; pentru a aprecia obiectiv gradul de hirsutism se folosește un scor clinic standardizat (scorul Ferriman-Gallwey modificat), care punctează pilozitatea în mai multe zone androgen-dependente; pragul de la care se vorbește despre hirsutism ține și de particularitățile etnice și constituționale ale fiecărei paciente.

În funcție de tablou, recomandăm analize hormonale și, uneori, o ecografie ovariană sau investigații suplimentare pentru glandele suprarenale. Nu orice pacientă are nevoie de un set larg de analize, decizia depinde de cât de pronunțat este hirsutismul și de semnele asociate.

Instalarea bruscă, progresia rapidă și semnele de virilizare (îngroșarea vocii, creșterea în volum a musculaturii, mărirea clitorisului, rărirea rapidă a părului în tipar masculin) sunt situații care cer investigare promptă.

Cum se tratează hirsutismul?

Tratamentul se alege în funcție de cauză și de ce își dorește pacienta, iar cel mai des combină două direcții: pe de o parte, corectarea mecanismului hormonal, pe de altă parte, reducerea vizibilă a părului.

Pe partea hormonală, opțiunile includ contraceptivele orale combinate, medicația antiandrogenică, agenții care scad nivelul de insulină (pentru componenta metabolică a PCOS, cu efect direct modest asupra părului) și, în cazuri selectate de origine suprarenală, glucocorticoizii, toate prescrise și monitorizate de medic.

Pentru că multe dintre aceste opțiuni au restricții în sarcină și alăptare, iar medicația antiandrogenică este teratogenă, înainte de a începe un tratament hormonal medicul verifică statusul de sarcină și dorința de a avea un copil.

Pe partea vizibilă, avem tratamente topice care încetinesc creșterea părului facial, măsuri fizice temporare (epilat, ras, decolorare) și, pentru o reducere de durată, epilarea laser. Tratamentul hormonal acționează lent: părul deja existent nu dispare de la sine, iar rezultatul se vede în luni, nu în zile.

De aceea combinația dintre controlul cauzei și o metodă de reducere a firului dă, de regulă, cele mai bune rezultate.

Când ajută epilarea laser și cum se leagă de tratamentul hormonal?

Epilarea cu laser este o metodă fizică de reducere de durată a pilozității și se numără printre măsurile recunoscute în abordarea hirsutismului, alături de tratamentul cauzei. Funcționează cel mai bine pe firele groase și pigmentate, pentru că laserul țintește pigmentul din firul de păr.

La Wanderma o recomandăm ca parte a unui plan, nu izolat: dacă în spate există un exces de androgeni care continuă să stimuleze foliculii, părul poate reapărea, așa că rezultatele cele mai stabile se obțin când cauza hormonală este, în paralel, ținută sub control.

Numărul de ședințe și intervalul dintre ele se stabilesc individual, iar pentru femeile cu hirsutism o evaluare medicală prealabilă ajută la potrivirea așteptărilor.

Ca orice procedură cu laser, are și precauții: risc de arsuri și de modificări de pigment (hiper- sau hipopigmentare), mai ales pe pielea bronzată sau pe fototipuri închise, motiv pentru care se evită expunerea la soare înainte și după ședințe; rar, mai ales la femeile cu hirsutism, poate apărea chiar o stimulare paradoxală a firelor, un motiv în plus pentru evaluarea prealabilă.

Detaliile despre cum decurge procedura le găsești pe pagina noastră dedicată, vezi epilarea laser.

Ce poți face acasă și când este cazul să mergi la medic?

Acasă, metodele temporare (epilat, ras, decolorare) ameliorează aspectul, dar nu influențează cauza: și, contrar unei temeri frecvente, rasul nu îngroașă părul. Dacă există exces de greutate sau rezistență la insulină, măsurile care îmbunătățesc sensibilitatea la insulină pot sprijini, în timp, echilibrul hormonal, dar nu înlocuiesc evaluarea medicală.

Recomandăm un consult atunci când pilozitatea te deranjează și vrei o soluție de durată, când apare împreună cu cicluri menstruale neregulate, acnee rezistentă sau alte semne hormonale și, mai ales, când se instalează brusc și avansează repede. În aceste ultime situații, scopul consultului nu este cosmetic, ci identificarea cauzei.

Ce ne întreabă pacienții în cabinet

„De ce îmi crește deodată păr pe bărbie și pe buză?”

De obicei este vorba despre o influență a hormonilor androgeni asupra foliculilor din aceste zone. Cauza cea mai frecventă la femeia tânără este sindromul ovarelor polichistice, dar există și forme în care hormonii sunt normali, iar pielea răspunde mai intens. Când schimbarea este bruscă, o evaluăm ca să înțelegem de ce apare, nu doar cum o îndepărtăm.

„Dacă mă rad, îmi crește părul mai gros și mai des?”

Nu. Rasul taie firul la suprafață și nu schimbă structura sau numărul foliculilor. Firul poate părea mai aspru la reapariție pentru că are capătul tăiat drept, dar nu devine mai gros sau mai închis la culoare din cauza rasului.

„Laserul rezolvă definitiv problema?”

Laserul reduce de durată pilozitatea și dă rezultate foarte bune pe firele groase și închise. Dar dacă în spate rămâne un dezechilibru hormonal care stimulează foliculii, părul poate reapărea în timp. De aceea îl recomandăm împreună cu evaluarea și, dacă e nevoie, tratamentul cauzei.

„Am nevoie de analize hormonale sau e suficient să tratez părul?”

Depinde de tablou. Dacă hirsutismul este pronunțat, apare împreună cu neregularități menstruale sau acnee, ori s-a instalat brusc, recomandăm analize. Dacă este ușor și stabil de ani de zile, uneori ne concentrăm pe reducerea firului, după o evaluare inițială.

„Cât durează până văd rezultate la tratamentul medicamentos?”

Tratamentul hormonal acționează lent, pentru că firul deja existent nu dispare de la sine, se aduce sub control creșterea nouă. Rezultatele se apreciază în luni, motiv pentru care combinăm adesea partea medicală cu o metodă de reducere a firului deja prezent.

Mituri frecvente despre hirsutism

Surse medicale

Acest articol are caracter informativ și educativ și nu înlocuiește consultul medical. Hirsutismul poate avea cauze hormonale care necesită evaluare individuală; pentru diagnostic și tratament, programează o consultație.