Keratoză seboreică

Ce este de fapt keratoza seboreică și de ce apare pe pielea ta?

Keratoza seboreică este una dintre cele mai frecvente excrescențe benigne ale pielii la vârsta adultă. Este o proliferare a keratinocitelor (celulele din stratul superficial al pielii) și nu are legătură cu cancerul de piele. Numele poate speria, dar „seboreică” trimite la aspectul ceros, uleios, nu la o infecție.

Sunt atât de frecvente încât peste 90% dintre adulții trecuți de 60 de ani au cel puțin o astfel de leziune. Spre deosebire de nevii epidermici, care sunt prezenți de la naștere sau apar la scurt timp după, keratozele seboreice se dezvoltă la adulți și devin tot mai numeroase pe măsură ce înaintezi în vârstă. La microscop, în majoritatea acestor leziuni vedem mici pseudochisturi pline cu keratină, un detaliu care ne ajută să le recunoaștem.

În cabinet le vedem foarte des și, de cele mai multe ori, singura problemă pe care o ridică este una estetică sau de disconfort, atunci când se agață de haine. Vestea bună: sunt leziuni benigne, iar la Wanderma abordarea noastră pornește de la a te liniști și a confirma diagnosticul.

Cum arată o keratoză seboreică și cum o recunoști?

Keratozele seboreice au un aspect caracteristic: par „lipite” pe piele, ca și cum ar fi picături de ceară așezate deasupra. Suprafața poate fi rugoasă, mată, uneori brăzdată de mici adâncituri. Culoarea variază de la bej și maroniu-deschis până la brun-închis sau aproape negru.

Dimensiunea diferă mult, de la câțiva milimetri la câțiva centimetri. Apar frecvent pe trunchi, față, scalp și gât, dar le poți întâlni aproape oriunde, cu excepția palmelor și tălpilor. De obicei nu dor, însă unele se pot irita, mâncări sau sângera ușor când sunt frecate.

Marginile sunt bine delimitate, iar leziunea pare superficială, ca și cum ai putea să o desprinzi. Totuși, aspectul singur nu e suficient pentru un diagnostic sigur, iar câteva forme închise la culoare pot semăna cu o aluniță sau, mai rar, cu un melanom.

De ce apar keratozele seboreice și cine e mai predispus?

Cauza exactă nu este pe deplin cunoscută, dar știm că la baza lor stau modificări genetice dobândite în keratinocite. În aceste leziuni au fost identificate frecvent mutații în genele FGFR3 și PIK3CA, mutații care fac celulele pielii să se înmulțească local, formând excrescența.

Vârsta este factorul principal: leziunile devin tot mai frecvente pe măsură ce înaintezi în ani. Există și o componentă familială, așa că, dacă părinții tăi au avut multe keratoze seboreice, e posibil să dezvolți și tu. Nu sunt contagioase și nu se transmit prin atingere.

O variantă întâlnită mai ales la persoanele cu fototip închis (dermatoza papuloasă neagră) apare pe obraji sub formă de mici papule brune și împărtășește aceeași mutație FGFR3. Chiar dacă arată diferit, face parte din aceeași familie de leziuni benigne.

Cum îți dai seama că nu e altceva mai serios?

Aceasta este întrebarea care contează cel mai mult, pentru că unele keratoze seboreice închise la culoare pot semăna cu o aluniță atipică sau, rar, cu un melanom. De aceea nu îți recomandăm autodiagnosticul: diferența se face în cabinet, adesea cu ajutorul dermatoscopului.

Keratoza seboreică trebuie diferențiată și de alte leziuni: de o verucă (neg), de un nev sau de keratoza actinică, care, spre deosebire de ea, este o leziune precanceroasă legată de soare. La dermatoscop, keratoza seboreică arată caracteristici tipice: pseudochisturile de keratină (chisturi milia-like), deschiderile asemănătoare comedoanelor și, în formele groase, aspectul cerebriform, cu creste și șanțuri.

Dacă rămâne orice dubiu, îți putem recomanda o biopsie, adică analiza la microscop a leziunii. Este singura metodă care oferă certitudine absolută. Preferăm să confirmăm decât să presupunem, mai ales când o leziune s-a schimbat recent.

Cum se tratează keratoza seboreică și e nevoie neapărat?

Fiind benignă, o keratoză seboreică nu trebuie neapărat tratată. Îndepărtarea leziunilor asimptomatice se face în principal din motive estetice sau atunci când o leziune se irită, se agață de haine ori sângerează.

Cea mai frecventă metodă de îndepărtare este crioterapia, înghețarea cu azot lichid. Leziunile simptomatice se pot îndepărta și prin chiuretare (o răzuire delicată) sau prin excizie tip shave. Alte opțiuni includ electrodesicarea, o formă de electrocauterizare, și vaporizarea cu laser ablativ, de exemplu laserul erbium:YAG.

Laserul ablativ (erbium:YAG) este absorbit de apa din țesut și vaporizează efectiv leziunea. Alte lasere, precum cel de 532 nm sau laserul alexandrit, funcționează diferit: țintesc pigmentul (melanina) prin fototermoliză selectivă și au fost folosite mai ales pentru leziunile pigmentate, nu pentru a vaporiza excrescența. Alegerea metodei depinde de mărimea, culoarea și localizarea leziunii, iar la Wanderma o discutăm împreună cu tine.

După chiuretare sau crioterapie poate rămâne temporar o roșeață (eritem postinflamator) sau o mică diferență de culoare a pielii. De regulă se estompează, dar preferăm să îți explicăm dinainte la ce să te aștepți.

Când e cazul să mergi la medic?

Chiar dacă keratoza seboreică este benignă, îți recomandăm un consult dermatologic ori de câte ori apare o leziune nouă pe piele sau una veche se modifică. Nu pentru a te alarma, ci pentru a exclude cu certitudine altceva.

Mergi la medic dacă o leziune își schimbă rapid culoarea, forma sau dimensiunea, dacă sângerează fără să fi fost frecată, dacă mâncă persistent sau are margini neregulate și culori amestecate. Și nu toate semnele sunt închise la culoare, o leziune roz sau perlată care crește, nu se vindecă ori se ulcerează merită și ea evaluată.

Există și o situație care cere ajutor în aceeași zi: dacă ai zgâriat sau ai încercat să scoți o leziune și apoi apare o roșeață care se întinde, umflătură, puroi, durere care crește sau febră, sunt semne de infecție care avansează. Nu aștepta programarea obișnuită, ci cere consult în aceeași zi.

Dacă faci tratament oncologic, ai avut un transplant sau iei de mult timp cortizon ori alte imunosupresoare, riscul de cancer de piele este mai mare. Arată orice leziune nouă mai devreme, nu la următorul control de rutină.

Un fenomen rar merită cunoscut: apariția bruscă, în timp scurt, a numeroase keratoze seboreice se numește semnul Leser-Trélat și poate fi, rar, un semn cutanat asociat unei malignități interne, cel mai frecvent un adenocarcinom gastrointestinal. Dacă multe leziuni apar simultan și rapid, arată-le medicului, nu este acumularea lentă, obișnuită cu vârsta.

Ce mituri despre keratoza seboreică ar trebui să ignori?

Circulă multe idei greșite despre keratozele seboreice. Cea mai frecventă: că ar fi „cancer de piele” sau că s-ar transforma în cancer. Nu este adevărat, keratoza seboreică este o leziune benignă, care nu este premalignă. Confuzia vine adesea de la keratoza actinică, o afecțiune diferită, legată de soare.

Alt mit: că le poți îndepărta acasă, cu remedii naturiste, acizi cumpărați online sau prin scobire. Nu îți recomandăm așa ceva. Riști o infecție, o cicatrice inutilă și, mai grav, poți distruge o leziune care de fapt ar fi trebuit analizată. Îndepărtarea sigură se face de un specialist.

Nu este adevărat nici că soarele „cauzează” direct keratozele seboreice, așa cum cauzează keratozele actinice. Rolul exact al soarelui nu este pe deplin lămurit. Și nu, aceste leziuni nu dispar dacă le freci sau le speli mai mult, oricât ți-ar spune sfaturile de pe forumuri.

Opțiunile de tratament, pe scurt

• Monitorizare (fără tratament) — Fiind benignă, o keratoză seboreică nu necesită obligatoriu tratament. Dacă nu te deranjează, o putem doar urmări în timp.
• Crioterapie — Înghețarea leziunii cu azot lichid, este cea mai frecventă metodă de îndepărtare.
• Chiuretare — Răzuirea delicată a leziunii, folosită mai ales pentru leziunile simptomatice.
• Excizie tip shave — Îndepărtarea prin radere superficială a unei leziuni ridicate.
• Electrodesicare (electrocauterizare) — Distrugerea leziunii cu ajutorul curentului electric.
• Vaporizare cu laser ablativ (erbium:YAG) — Laserul ablativ este absorbit de apa din țesut și vaporizează (îndepărtează fizic) leziunea. Este metoda de laser prin care excrescența este propriu-zis eliminată.
• Laser pigment-selectiv (532 nm, alexandrit) — Aceste lasere țintesc pigmentul (melanina) din leziune prin fototermoliză selectivă și au fost folosite mai ales pentru leziunile pigmentate, nu pentru a vaporiza excrescența.

Ce ne întreabă pacienții în cabinet

„E periculoasă? Se face cancer?”

Este cea mai frecventă întrebare. Keratoza seboreică este benignă. Verificăm leziunea ca să îți confirmăm asta și să excludem altceva.

„Pot să o dau jos și acasă?”

Nu îți recomandăm. Riști infecție și cicatrice, iar leziunea nu mai poate fi analizată. Îndepărtarea sigură se face în cabinet.

„De ce mi-au apărut așa multe deodată?”

Dacă s-au adunat treptat, în ani, de obicei ține de vârstă și de moștenirea genetică. Dar dacă au apărut brusc, multe deodată și în timp scurt, e bine să le vedem: acest tipar (semnul Leser-Trélat) merită o evaluare mai amplă, pentru a exclude o cauză internă.

Mituri frecvente despre keratoză seboreică

Surse medicale

Acest articol are rol informativ și de orientare, nu ține loc de consult medical. Nu îl folosi pentru a-ți pune singură un diagnostic și nu începe și nu întrerupe un tratament pe baza lui. Pentru orice leziune nouă sau care se modifică, programează-te la un consult dermatologic.