Cuperoza și telangiectaziile: cauze, simptome și tratament

Ce este cuperoza și ce sunt telangiectaziile?

„Cuperoza” este un termen popular, nu un diagnostic medical: descrie roșeața persistentă a feței însoțită de vase de sânge fine, vizibile, mai ales pe obraji și pe aripile nasului.

Vasele acelea vizibile se numesc telangiectazii: capilare, venule sau arteriole mici din stratul superficial al pielii, dilatate permanent, care apar ca linii sau rețele roșii ori violacee subțiri, sub un milimetru grosime. Distincția contează: telangiectaziile sunt un semn, nu o boală în sine.

Pot apărea izolat, pe o piele altfel sănătoasă, sau pot însoți o afecțiune de fond, cel mai frecvent rozaceea. Spre deosebire de înroșirea trecătoare (flushing), care vine și pleacă, telangiectaziile rămân vizibile tot timpul, pentru că vasul și-a pierdut capacitatea de a se mai strânge.

De aici și consecința practică pe care o explicăm mereu la consult: nu se „resorb” cu creme, iar tratamentul care chiar le închide acționează direct asupra vasului.

De ce apar cuperoza și telangiectaziile?

La bază stă slăbirea și dilatarea permanentă a pereților vaselor mici din derm, la care se adaugă uneori formarea de vase noi. Cel mai frecvent vinovat pe față, la persoanele cu ten deschis, este expunerea cronică la soare: radiațiile ultraviolete degradează colagenul și fibrele elastice care susțin vasele, iar acestea rămân dilatate și devin vizibile.

Contribuie și predispoziția genetică: un ten deschis, subțire, care se înroșește ușor. Rozaceea, în forma cu eritem persistent și telangiectazii (componenta vasculară a bolii), este o cauză frecventă: aici vasele vizibile fac parte din boală.

Peste toate acestea acționează factori care dilată repetat vasele: variațiile bruște de temperatură, munca în frig și vânt, căldura, alcoolul, precum și modificările hormonale din sarcină.

O cauză pe care o vedem des și care poate fi evitată este aplicarea îndelungată de creme cu corticoizi pe față, care subțiază pielea și lasă în urmă vase vizibile.

Mai rar, telangiectaziile numeroase sau cu aspect neobișnuit sunt semnul unei afecțiuni interne: hepatice, de țesut conjunctiv (sclerodermie, lupus) sau al unei boli genetice rare. De aceea contextul în care apar contează la fel de mult ca vasele în sine.

Ce tipuri de telangiectazii există?

Telangiectaziile se descriu după aspect și după locul unde apar. Ca formă, pot fi liniare (linii simple, cele mai comune pe față), ramificate, punctate sau în pânză de păianjen: acestea din urmă, numite angioame stelate, au un punct central roșu din care pornesc raze fine și se golesc când apeși pe centru.

Ca localizare, pe față, mai ales pe obraji și pe aripile nasului, alcătuiesc tabloul popular de „cuperoză”; pe picioare apar vase mai groase, roșii-albăstrui, cunoscute drept „vene păianjen”; pe gât și decolteu, expunerea cronică la soare dă poikilodermia Civatte, un amestec de roșeață, vase vizibile și pete pigmentare.

Angioamele stelate izolate sunt banale, dar când sunt multe și apar brusc pot semnala o cauză hormonală sau hepatică.

Tipul și localizarea nu sunt un detaliu cosmetic: ele orientează atât căutarea unei cauze, cât și alegerea metodei de tratament, pentru că un vas gros de pe picior și unul fin de pe obraz nu se tratează la fel.

Cum recunoști cuperoza și telangiectaziile?

Semnul definitoriu este prezența unor linii sau rețele fine, roșii spre violaceu, permanent vizibile pe piele, cel mai des pe obraji și pe nas. Spre deosebire de o înroșire emoțională sau de căldură, care se estompează în câteva minute, telangiectaziile nu dispar.

Un semn pe care îl folosim la consult (un test de examen clinic al medicului, nu o metodă de auto-liniștire acasă): la apăsarea cu o lamă de sticlă vasul se golește și zona se albește, apoi se reumple când ridici presiunea, semn că e vorba de sânge într-un vas dilatat, nu de o pată pigmentară.

O leziune care, dimpotrivă, este fermă, nu se albește complet, sângerează sau nu se vindecă trebuie văzută de medic indiferent de ce pare la apăsare. De obicei nu dor și nu produc simptome; deranjul este preponderent estetic, iar mulți pacienți ne spun că roșeața „îi face să pară obosiți sau înfierbântați” tot timpul.

Pe picioare, rețelele de vase mai groase pot da o senzație de greutate. Angioamele stelate se recunosc după punctul central care, presat, golește toate ramurile din jur.

Cum se pune diagnosticul și când e semn al unei boli?

Diagnosticul este clinic: dermatologul recunoaște telangiectaziile examinând pielea, adesea cu dermatoscopul, care arată clar vasele dilatate. Partea importantă a consultului nu este să confirme că vasele există, se văd cu ochiul liber, ci să caute cauza și afecțiunea de fond, pentru că de ea depinde atât tratamentul, cât și eventuala nevoie de investigații.

Medicul deosebește telangiectaziile de alte cauze de roșeață (rozacee, eritem tranzitoriu, dermatită) și de alte leziuni vasculare.

Un motiv în plus pentru care nu recomandăm laserarea „din ochi” a oricărui vas: o leziune vasculară izolată, nouă sau atipică: mai ales un vas ramificat (arborizant) pe o mică ridicătură perlată, translucidă, care crește, sângerează ori nu se vindecă: poate fi un carcinom bazocelular (cel mai frecvent cancer de piele, tipic pe pielea feței expusă la soare) și se verifică dermatoscopic, la nevoie prin biopsie, înainte de orice procedură cosmetică.

Atenție la câteva situații care ies din tiparul pur estetic: vase apărute brusc și în număr mare; telangiectazii pe buze, limbă sau în nas însoțite de sângerări nazale repetate, care pot indica o telangiectazie hemoragică ereditară (boala Osler-Weber-Rendu): o boală ce se poate asocia cu malformații arterio-venoase interne (pulmonare, cerebrale, hepatice) și sângerări, deci cere evaluare de specialitate promptă, nu doar „niște investigații”; angioame stelate multiple asociate cu semne hepatice; sau vase apărute pe un fond de piele întărită, cu degete care se albesc la frig, care pot sugera o boală de țesut conjunctiv.

În aceste cazuri, dermatologul îndrumă către investigații suplimentare sau alți specialiști. Pentru majoritatea oamenilor, însă, telangiectaziile sunt izolate și benigne, iar consultul stabilește pur și simplu cea mai potrivită metodă de tratament.

Cum se tratează cuperoza și telangiectaziile?

Regula pe care o explicăm din start: un vas deja format nu se mai „strânge” la loc cu creme sau seruri. Cremele pot calma roșeața difuză și pot proteja pielea, dar nu închid telangiectazia. Ca să dispară vizual, vasul trebuie tratat direct. Abordarea are două paliere.

Primul înseamnă gestionarea fondului și prevenția: fotoprotecție zilnică, o îngrijire blândă care menține bariera, oprirea corticoizilor aplicați nejustificat pe față și tratarea unei rozacee, dacă există. Pentru cine vrea doar să mascheze roșeața, un corector cu nuanță verde o neutralizează optic.

Al doilea palier este cel care chiar închide vasele: procedurile vasculare: lumina pulsată intensă (IPL) și laserul vascular pentru față, scleroterapia sau laserul Nd:YAG pentru vasele mai groase de pe picioare, și electrocoagularea pentru vase izolate.

Alegerea depinde de grosimea, adâncimea și culoarea vaselor și de fototipul pielii, motiv pentru care metoda se stabilește la consult, individual, nu „la pachet”.

Ce poți face acasă pentru cuperoză?

Îngrijirea de acasă nu închide vasele existente, dar încetinește apariția altora și menține rezultatul după laser. Cel mai important gest este fotoprotecția zilnică, cu spectru larg: expunerea la soare este cauza pe care o poți controla cel mai bine.

Menajează bariera pielii cu produse blânde, fără parfum și fără alcool, fără exfoliere agresivă și fără apă foarte fierbinte la spălat. Limitează, dacă observi că îți accentuează roșeața, factorii care dilată vasele: saună, băuturi fierbinți, alcool, treceri bruște de la frig la cald.

Nu aplica niciodată creme cu corticoizi pe față fără indicație medicală: sunt o cauză frecventă de telangiectazii „făcute” acasă. Dacă folosești deja de mult timp un astfel de produs, nu-l opri brusc de una singură, întreruperea bruscă poate agrava roșeața; cere-i medicului un plan de reducere treptată.

Iar pentru zilele în care vrei să maschezi roșeața, un corector sau un fond de ten cu nuanță verde neutralizează optic roșul, fără să agraveze nimic.

Când mergi la medic pentru telangiectazii?

Pentru majoritatea oamenilor, telangiectaziile sunt o problemă estetică, iar consultul are rolul de a stabili cea mai potrivită metodă de tratament, cu așteptări realiste, pentru că vasele noi pot reapărea și întreținerea face parte din plan.

Merită totuși o evaluare mai atentă în câteva situații care pot ascunde o cauză de fond: o singură leziune nouă, perlată sau lucioasă, cu vase fine la suprafață, care crește, sângerează sau nu se vindecă (mai ales pe nas, obraz sau pleoapă, la piele deteriorată de soare): nu se tratează niciodată ca simplă „cuperoză” înainte de a fi examinată, pentru că poate fi un carcinom bazocelular; vase apărute brusc și în număr mare; telangiectazii pe buze, limbă sau în nas, mai ales dacă ai sângerări nazale repetate (un epistaxis abundent care nu se oprește este o urgență); mai multe angioame stelate apărute odată, împreună cu oboseală sau alte semne care sugerează o problemă hepatică; sau vase pe un fond de piele întărită, cu degete care se albesc la frig.

La copii, asocierea dintre telangiectazii și probleme de echilibru sau infecții repetate este rară, dar trebuie evaluată. În rest, dacă roșeața și vasele te deranjează sau îți afectează încrederea, un consult dermatologic clarifică ce le cauzează și ce se poate face.

Ce ne întreabă pacienții în cabinet

Vasele de pe obraji și nas dispar cu creme?

Nu. Cremele și serurile pot calma roșeața și pot întări bariera pielii, dar nu închid un vas deja dilatat. Vasele vizibile se tratează direct, cu laser vascular sau lumină pulsată (IPL), abia acestea le fac să dispară.

Cuperoza e același lucru cu rozaceea?

Nu neapărat. „Cuperoza” descrie componenta vizibilă, roșeața cu vase, și poate apărea și fără rozacee, din expunere la soare sau predispoziție genetică. Rozaceea este o boală inflamatorie care, printre altele, dă și telangiectazii. La consult verificăm dacă în spatele vaselor stă o rozacee, pentru că atunci tratăm și boala, nu doar vasele.

Revin vasele după laser?

Vasul tratat corect de regulă nu revine, se resoarbe. Dar pot apărea altele noi în timp, mai ales dacă pielea rămâne neprotejată la soare. De aceea recomandăm o serie de ședințe și întreținere periodică, nu o rezolvare definitivă dintr-o singură dată.

De ce mi-au apărut vasele pe nas și de la ce?

Cel mai des: soarele acumulat în ani, un ten deschis predispus genetic și, uneori, o rozacee de fond. Mai contribuie frigul și vântul, căldura și alcoolul, iar o cauză pe care o vedem des sunt cremele cu cortizon aplicate pe față fără indicație. La consult încercăm să identificăm factorul principal, ca tratamentul să nu fie doar cosmetic.

Se pot trata și vasele de pe picioare?

Da. Vasele fine de pe picioare („venele păianjen”) se tratează cu laser Nd:YAG sau cu scleroterapie, în funcție de calibrul lor.

Înainte, însă, verificăm dacă în spate există o insuficiență venoasă (reflux venos), pentru că „venele păianjen” pot fi doar semnul de suprafață al ei; dacă apar și umflare, greutate marcată, modificări de culoare a pielii gambei sau ulcer, e nevoie de o evaluare venoasă (eco-Doppler) înainte de tratamentul estetic, altfel refluxul de fond rămâne netratat și vasele recidivează.

Metoda se alege la consult, pentru că vasele de pe picioare sunt de obicei mai groase și mai profunde decât cele de pe față.

Mituri frecvente despre cuperoza telangiectazii

Surse medicale

Acest articol are caracter informativ și educativ și nu înlocuiește consultul medical. Telangiectaziile trebuie evaluate de un medic dermatolog, care stabilește cauza și metoda de tratament potrivită fiecărui caz.