Esențialul
O protecție solară bună are trei calități, în această ordine: spectru larg (UVA + UVB), SPF de minimum 30 și o textură pe care o suporți zilnic – fiindcă cel mai eficient produs este cel pe care chiar îl aplici, în cantitate suficientă și reaplicat.
Cifra SPF se referă doar la razele UVB (arsura); pentru UVA (îmbătrânire, pigmentare) contează mențiunea „spectru larg”. Restul – filtru mineral sau chimic, gel sau cremă – se alege după tipul de ten și obiceiuri.
Ce înseamnă, de fapt, cifra SPF de pe tub?
SPF (Sun Protection Factor – factor de protecție solară) măsoară cât de bine te apără produsul împotriva arsurii solare, care este provocată în principal de radiațiile UVB. Practic, indică de câte ori crește „doza” de UV necesară pentru a produce o înroșire a pielii protejate față de pielea neprotejată – dar numai în condiții de laborator, cu o cantitate de produs mult mai mare decât aplică majoritatea oamenilor.
Prin urmare, SPF-ul spune ceva despre UVB, nu despre întregul spectru solar. Un produs poate avea SPF mare și, totuși, să lase pielea expusă la UVA – razele care pătrund mai adânc și contribuie la îmbătrânirea pielii și la pigmentare.
Relația dintre cifră și procentul de raze blocate nu este, însă, liniară. Conform surselor de referință dermatologice, un SPF 30 filtrează în jur de 97% din razele UVB, iar un SPF 50 aproximativ 98% – diferența dintre ele este de aproximativ un punct procentual, nu „dublul protecției”, așa cum sugerează cifra. Peste SPF 50, câștigul devine neglijabil, motiv pentru care multe autorități de reglementare plafonează eticheta la „50+”.
Concluzia pe care le-o dăm pacienților: cifra SPF este utilă, dar nu este singurul criteriu și nici măcar cel mai important. Un SPF 30 aplicat corect și reaplicat protejează mai bine decât un SPF 50 pus în strat subțire și uitat până seara.
De ce „spectru larg” contează la fel de mult ca SPF-ul?
Radiația ultravioletă care ajunge la piele are două componente relevante: UVB și UVA. UVB este responsabilă în principal de arsura solară și are un rol dovedit în apariția cancerelor de piele non-melanom (carcinomul bazocelular și cel scuamocelular). UVA pătrunde mai adânc în derm, contribuie la fotoîmbătrânire (riduri, laxitate, pete) și la pigmentare, și participă și ea la afectarea ADN-ului și la deprimarea imunității locale a pielii.
Problema este că SPF-ul, prin felul în care se măsoară, reflectă mai ales protecția UVB. Un produs care oprește foarte bine arsura poate lăsa pielea insuficient acoperită pe intervalul UVA. De aceea mențiunea „spectru larg” (broad spectrum) nu este un moft de marketing, ci criteriul care atestă că produsul acoperă și UVA, până la un prag minim de acoperire.
Cum se verifică asta obiectiv? Printr-un parametru numit lungime de undă critică – lungimea de undă sub care se regăsește 90% din capacitatea de absorbție UV a produsului (pe intervalul 290-400 nm).
Atenție ce descrie: nu cât de mult blochează produsul, ci cât de larg, spre UVA, se întinde acoperirea lui – cu cât ajunge mai departe în UVA, cu atât valoarea e mai mare.
Un produs orientat doar pe UVB are o lungime de undă critică joasă (în jur de 328 nm), în timp ce un produs cu spectru larg ajunge spre 370 nm. Reglementările care stau la baza mențiunii „broad spectrum” cer, de regulă, o lungime de undă critică de cel puțin 370 nm.
În practică nu trebuie să știi cifra: cauți pe ambalaj mențiunea „spectru larg” / „broad spectrum” și, unde există, un indicator dedicat de UVA – simbolul „UVA” încercuit (pe produsele europene, semnalează că protecția UVA este proporțională cu SPF-ul) sau o notație de tip „PA+” până la „PA++++” (pe produsele asiatice, cu cât mai multe semne „+”, cu atât protecția UVA este mai mare). Fără vreunul dintre aceste repere, presupune că protecția UVA e incompletă.
Ce SPF să aleg – 30, 50 sau mai mult?
Recomandarea general acceptată în dermatologie este un minimum de SPF 30, cu spectru larg, pentru uzul zilnic. Este pragul de la care beneficiul e solid și de la care majoritatea ghidurilor pornesc.
Alegem SPF 50 (sau „50+”) atunci când:
– petreci timp îndelungat afară (plajă, munte, sport, muncă în aer liber);
– ai un fototip deschis, care arde ușor și se bronzează greu;
– ai un istoric personal de cancer de piele sau leziuni precanceroase (keratoze actinice), ori antecedente familiale;
– tratezi sau vrei să previi pete pigmentare (melasmă, pete post-inflamatorii) – aici protecția maximă, inclusiv UVA, chiar contează;
– iei medicamente sau folosești produse care cresc sensibilitatea la soare (unele antibiotice, retinoizi, unii diuretici, sunătoare etc.).
De ce recomandăm adesea 50, deși diferența „pe hârtie” față de 30 e mică? Fiindcă în viața reală aproape toată lumea aplică mai puțin produs decât cantitatea din testul de laborator. Când aplici jumătate din cantitatea standard, protecția reală scade semnificativ – iar un SPF de etichetă mai mare compensează parțial această subdozare. SPF-ul mare nu e o scuză pentru mai puțin produs, ci o marjă de siguranță pentru inevitabila aplicare imperfectă.
Ce nu are rost: să cauți cifre exagerate ca simbol de „protecție totală”. Nicio protecție solară nu blochează 100% din UV, iar peste 50 câștigul e neglijabil. Un SPF 30-50 spectru larg, aplicat generos și reaplicat, acoperă nevoile marii majorități a oamenilor.
Filtre chimice sau minerale – care e mai bun pentru mine?
Ingredientele active dintr-o protecție solară se împart în două mari categorii, iar întrebarea corectă nu este „care e mai bun”, ci „care mi se potrivește”.
Filtrele minerale (numite și „fizice”) – oxidul de zinc și dioxidul de titan – sunt particule care absorb și dispersează radiația UV. Avantaje: sunt în general bine tolerate de pielea sensibilă, reactivă sau predispusă la alergii, iar oxidul de zinc oferă o acoperire bună de spectru larg.
Dezavantajul clasic: pot lăsa o urmă albicioasă pe piele („white cast”), mai vizibilă pe tenurile mai închise – deși formulările moderne și variantele colorate (tinted) au redus mult această problemă.
Filtrele chimice (organice) sunt molecule care absorb radiația UV. Avantaje: texturi de obicei mai fine, mai ușor de întins, fără urmă albă, adesea mai plăcute cosmetic sub machiaj. Dezavantaje: pot irita pielea foarte sensibilă sau ochii. Multe produse moderne combină cele două tipuri, ca să echilibreze acoperirea și senzația pe piele.
Indiferent de tip, aplică protecția cu 15-20 de minute înainte de expunere, ca filmul de produs să se așeze uniform – nu pentru că un anumit tip de filtru „se activează” mai greu (ambele absorb radiația de îndată ce sunt pe piele), ci pentru ca stratul să fie complet și continuu.
Despre siguranță, onest: filtrele solare sunt printre cele mai studiate ingrediente cosmetice.
S-a arătat că unele filtre chimice se absorb în sânge peste anumite praguri, ceea ce a determinat autoritățile (de ex. FDA în SUA) să ceară date suplimentare – dar aceleași autorități au subliniat explicit că absorbția în sine nu înseamnă că un ingredient este nesigur și că recomandarea de a folosi protecție solară rămâne neschimbată.
Filtrele minerale (oxid de zinc, dioxid de titan) sunt recunoscute ca sigure și eficace. Riscul dovedit al expunerii la UV – arsuri, îmbătrânire, cancer de piele – este cert și important; a renunța la protecția solară de teama filtrelor înseamnă a schimba un risc ipotetic pe unul real.
Ce le spunem cel mai des pacienților: dacă ai pielea sensibilă, reactivă, cu rozacee sau ești predispus la alergii, începe cu un produs mineral, fără parfum. Dacă îți displac urmele albe și vrei ceva plăcut sub machiaj, un produs chimic sau mixt, bine formulat, este o alegere perfect rezonabilă. Cel mai bun filtru este cel pe care îl aplici constant.
Cum aleg protecția solară în funcție de tipul de ten?
Formula corectă a SPF-ului nu ține doar de cifră, ci de textura care se potrivește cu tenul tău – fiindcă de asta depinde dacă îl vei folosi zilnic. Reperele pe care le dăm în cabinet:
– Ten gras sau acneic: caută texturi ușoare – gel, fluid, „gel-cream”, cu finish mat – și mențiunea „non-comedogenic” (o etichetă cosmetică nereglementată strict, care înseamnă „mai puțin probabil să înfunde porii”, nu o garanție). Evită formulele foarte bogate, uleioase.
Un SPF potrivit nu agravează acneea; dimpotrivă, ferește petele lăsate de coșuri să se închidă la culoare.
– Ten uscat: preferă texturi de tip cremă, mai bogate, eventual cu ingrediente hidratante (glicerină, acid hialuronic, ceramide).
Acestea susțin și bariera cutanată, nu doar protecția.
– Ten sensibil sau cu rozacee: filtre minerale (oxid de zinc/dioxid de titan), fără parfum, fără alcool volatil, cu listă scurtă de ingrediente.
Testează întâi pe o zonă mică – iar dacă apar roșeață persistentă, mâncărime, usturime sau erupție (posibilă reacție de contact ori fotoalergică la un filtru sau la parfum), oprește produsul și, dacă reacția e intensă sau extinsă, cere sfatul medicului.
– Ten închis la culoare: principala nemulțumire este urma albă a filtrelor minerale.
Caută formulări colorate (tinted, care conțin pigmenți și se estompează pe piele) sau produse chimice/mixte, fine.
În plus, nuanțele colorate cu oxizi de fier oferă o protecție suplimentară față de lumina vizibilă, utilă în pigmentări precum melasma.
– Zona ochilor: dacă filtrele chimice îți irită ochii, o variantă minerală în stick sau o cremă dedicată conturului ochilor rezolvă de obicei problema.
– Scalp, buze, urechi: zone uitate frecvent.
Pentru scalp (mai ales cu păr rar) există spray-uri sau pudre cu SPF; pentru buze, un balsam cu SPF.
La spray-uri, pulverizează în palmă și întinde pe piele, nu direct pe față (ca să nu inhalezi produsul), și nu le folosi lângă o flacără sau o țigară – multe sunt inflamabile; la copii, evită spray-urile tocmai din cauza riscului de inhalare.
Regula practică: nu există „cel mai bun SPF” în absolut, ci cel mai bun SPF pentru tenul, culoarea și obiceiurile tale. Un produs care ți se potrivește este unul pe care nu-l uiți în sertar.
Cât produs pun și cât de des reaplic?
Aici se pierde, în practică, cea mai mare parte din protecție – și tot aici stă răspunsul la întrebarea „de ce m-am ars, deși aveam SPF”.
Motivul aproape niciodată nu este produsul, ci cantitatea și frecvența. (O paranteză de siguranță: dacă o arsură solară este severă – vezicule pe o suprafață mare, febră, frisoane, greață sau amețeală, mai ales la copil ori la o persoană în vârstă -, nu mai este o simplă problemă de reaplicare, ci un motiv de a cere ajutor medical.)
Cantitatea. SPF-ul de pe etichetă este măsurat în laborator la o densitate de aplicare de 2 mg/cm² – mult mai mult decât întinde majoritatea oamenilor.
Repere ușor de reținut:
– pentru față și gât: aproximativ „două degete” de produs (o linie de cremă întinsă pe lungimea degetului arătător și a celui mijlociu) sau, echivalent, cam un sfert de linguriță;
– pentru tot corpul: în jur de o uncie, adică echivalentul unui pahar mic (shot glass) – aproximativ 30 ml.
Dacă aplici jumătate din cantitate, nu obții jumătate din SPF, ci considerabil mai puțin. De aceea insistăm pe strat generos, nu „un strop întins bine”.
Reaplicarea. Protecția nu ține toată ziua dintr-o singură aplicare. Recomandarea standard: reaplică la fiecare 2 ore cât ești expus și imediat după ce înoți, transpiri abundent sau te ștergi cu prosopul – inclusiv la produsele „rezistente la apă”. Mențiunea „water resistant 40” sau „80” de pe ambalaj îți spune pentru câte minute în apă se menține SPF-ul declarat, nu că e „waterproof” (termen care nici nu mai este permis pe etichete).
Problema reaplicării peste machiaj o rezolvi cu un spray, o pudră cu SPF sau un stick – suficient cât să reîmprospătezi, fără să-ți strici fondul de ten.
Pe scurt: mai mult produs, mai des. Un SPF 30 aplicat generos și reaplicat oferă, în lumea reală, o protecție mai bună decât un SPF 50 pus economic o singură dată dimineața.
E de ajuns protecția solară sau am nevoie și de altceva?
Protecția solară este un strat de apărare, nu o armură completă. Niciun produs nu blochează 100% din UV, iar folosirea lui nu ar trebui să devină o permisiune de a sta mai mult la soare – un fenomen descris în literatură (compensarea riscului), în care oamenii care aplică SPF petrec uneori, paradoxal, mai mult timp expuși și se ard la fel.
De aceea, protecția solară funcționează cel mai bine împreună cu celelalte forme de fotoprotecție:
– umbra și evitarea expunerii în intervalul de vârf (aproximativ 10:00-16:00, când radiația UV este cea mai intensă);
– îmbrăcămintea – o metodă subestimată și foarte eficientă; țesăturile dese, mai ales cele cu indice UPF (Ultraviolet Protection Factor), acoperă zone mari fără reaplicare;
– pălăria cu boruri largi și ochelarii de soare cu filtru UV (pentru ochi și pielea din jur);
– atenția la suprafețele reflectante – apa, nisipul, zăpada – care cresc doza de UV.
Ce dovezi avem că merită tot acest efort? Protecția solară are dovezi solide pentru prevenirea keratozelor actinice (leziuni precanceroase) și a carcinomului scuamocelular.
Pentru melanom, dovezile din studiile observaționale au fost mixte – unele nu au putut confirma un efect protector, ceea ce a stârnit controverse – dar analizele arată constant că folosirea protecției solare nu crește riscul de melanom, iar un studiu randomizat de durată (studiul Nambour, Australia) a raportat chiar o reducere a incidenței melanomului la folosirea regulată.
Coroborat cu rolul dovedit al UV-ului în cancerele de piele, mesajul ghidurilor rămâne clar: fotoprotecția, ca strategie completă, merită.
Concret: privește SPF-ul ca pe unul dintre mai multe instrumente. Cel mai bine protejat nu este cel cu cel mai mare SPF, ci cel care combină o cremă aplicată corect cu umbră, haine și bun-simț în privința expunerii.
Ce protecție solară pentru copii, în sarcină și în situații speciale?
Câteva situații merită reguli aparte.
Copii. Sub 6 luni, recomandarea este să eviți expunerea directă la soare și să protejezi bebelușul prin umbră și haine, mai degrabă decât prin produse aplicate pe piele – pielea foarte tânără e mai permeabilă.
Peste 6 luni, se pot folosi protecții solare, iar filtrele minerale (oxid de zinc, dioxid de titan) sunt de obicei prima alegere, fiind blânde și mai puțin iritante. Pentru copii, umbra, pălăria și tricoul rămân la fel de importante ca și crema.
Sarcină și alăptare. Protecția solară este importantă mai ales pentru că sarcina predispune la melasmă („masca de sarcină”), iar UV-ul o agravează. Multe persoane preferă în această perioadă filtrele minerale, ca opțiune cu absorbție sistemică minimă – o alegere rezonabilă, deși protecția solară în general rămâne recomandată. Dacă ai întrebări despre ingrediente anume, medicul le poate clarifica.
Piele sensibilizată de tratamente. Anumite proceduri (peeling chimic, laser, microneedling) și anumite medicamente sau active topice (retinoizi, unele antibiotice) cresc sensibilitatea pielii la soare.
În aceste perioade, protecția solară zilnică, cu spectru larg și SPF ridicat, nu mai este opțională – este parte din tratament, iar filtrele minerale sunt adesea mai bine tolerate pe pielea proaspăt tratată.
La medicamentele și activele fotosensibilizante, SPF-ul singur poate fi insuficient – se adaugă evitarea soarelui de vârf, hainele și pălăria; iar dacă apare o erupție sau vezicule pe zonele expuse (posibilă reacție fototoxică ori fotoalergică), oprește expunerea și cere un control, fără a întrerupe singur un medicament prescris.
Pete pigmentare și melasmă. Aici protecția UVA maximă și, ideal, un produs colorat (cu oxizi de fier, care ecranează și lumina vizibilă) fac o diferență reală în evoluția petelor. Fără protecție solară riguroasă, orice tratament de depigmentare pornește cu un handicap. Un avertisment care contează: nu orice pată închisă este melasmă.
O pată nouă, asimetrică, cu margini sau culoare neregulate ori care se schimbă trebuie evaluată dermatologic înainte de a începe orice tratament de depigmentare – tocmai pentru a exclude un melanom (inclusiv forma lentigo maligna).
Aceste situații au un numitor comun: nu schimbă principiile de bază (spectru larg, SPF minim 30, cantitate și reaplicare), ci doar ridică ștacheta. Când ai un dubiu – la copil, în sarcină, pe piele tratată sau reactivă – un consult scurt îți economisește multe încercări greșite.
Ce ne întreabă pacienții în cabinet
Ce SPF îmi recomandați pentru zi cu zi, la birou?
Un SPF 30 cu spectru larg este suficient pentru o zi obișnuită de interior, cu deplasări scurte. Recomandăm 50 dacă stai lângă o fereastră cu soare direct, ai pete pigmentare pe care le tratezi sau un istoric de probleme cutanate legate de soare – UVA trece prin geam, așa că protecția contează și înăuntru. Mai important decât cifra este să-l aplici în strat suficient în fiecare dimineață.
Am pielea grasă și orice cremă îmi lasă fața lucioasă – ce fac?
Cauți texturi ușoare – gel, fluid sau „gel-cream” cu finish mat – și mențiunea „non-comedogenic”. Multe protecții solare moderne pentru ten gras nu adaugă luciu și sunt mai puțin probabil să înfunde porii (asta indică eticheta „non-comedogenic”, care nu e însă o garanție absolută). Le spunem pacienților cu acnee că un SPF potrivit nu agravează coșurile; în schimb, ferește petele lăsate de ele să se închidă la culoare.
Trebuie neapărat să reaplic? Nu am cum, peste machiaj.
Da, reaplicarea contează – protecția scade în timp, mai ales dacă transpiri sau te freci pe față. Soluția practică peste machiaj este un spray sau o pudră cu SPF, cât să reîmprospătezi la câteva ore, fără să strici fondul de ten. Pentru o zi de interior, o reaplicare la prânz e de obicei de ajuns; pentru expunere afară, la fiecare 2 ore.
Filtrele chimice sunt periculoase? Am citit că se absorb în sânge.
Este adevărat că unele filtre chimice se absorb, iar autoritățile au cerut date suplimentare – dar au precizat clar că absorbția nu înseamnă că sunt nesigure și că protecția solară rămâne recomandată. Dacă preferi să eviți incertitudinea, îți recomandăm liniștiți un produs mineral (oxid de zinc, dioxid de titan). Ce nu recomandăm este să renunți de tot: riscul UV-ului este cert, cel al filtrelor – ipotetic.
Am pielea închisă la culoare. Chiar am nevoie de protecție solară?
Da. Pielea mai închisă are o protecție naturală mai mare și arde mai greu, dar nu este imună: fotoîmbătrânirea, petele pigmentare (inclusiv melasma) și cancerele de piele apar și aici – uneori diagnosticate mai târziu. Recomandarea rămâne SPF 30+ spectru larg; pentru a evita urma albă, alege un produs colorat sau o formulă fină, chimică sau mixtă.
Mituri frecvente despre protecția solară
SPF 50 oferă de două ori mai multă protecție decât SPF 30.
Nu. Relația nu este liniară: un SPF 30 filtrează în jur de 97% din UVB, iar un SPF 50 aproximativ 98%. Diferența este de aproximativ un punct procentual, nu dublă. Peste 50, câștigul devine neglijabil – de aceea eticheta se plafonează adesea la „50+”.
Iarna sau când e înnorat nu am nevoie de protecție solară.
Radiațiile UVA, cele care contribuie la îmbătrânire și pigmentare, trec prin nori și prin geamul obișnuit și sunt prezente tot anul. Zăpada reflectă o parte importantă din UV. Protecția rămâne utilă și în zilele mohorâte și iarna, mai ales pe față.
Un SPF mare, aplicat dimineața, mă ține protejat toată ziua.
Protecția scade în timp și mai ales după transpirație, înot sau frecare cu prosopul. Se reaplică la fiecare 2 ore cât ești expus – indiferent de cifra SPF. Un SPF mare nu compensează lipsa reaplicării.
Protecția solară din fondul de ten sau din crema hidratantă îmi ajunge.
În teorie oferă protecție, în practică aproape nimeni nu aplică suficient produs cu SPF încorporat cât să atingă cifra de pe etichetă. Pentru o protecție reală, folosește un produs dedicat, în strat generos; SPF-ul din machiaj este un bonus, nu înlocuitor.
Dacă folosesc protecție solară, pot sta liniștit oricât la soare.
Niciun produs nu blochează 100% din UV, iar folosirea lui ca „permis” de expunere prelungită duce, paradoxal, la mai mult timp la soare și la arsuri. Protecția solară este un strat de apărare, alături de umbră, haine și evitarea orelor de vârf – nu un substitut.
Filtrele minerale („fizice”) blochează soarele, iar cele chimice îl „lasă să intre”.
Ambele tipuri reduc cantitatea de UV care ajunge la piele. Filtrele minerale absorb și dispersează radiația, cele chimice o absorb. Diferența practică ține de textură, urma albă și toleranță – nu de faptul că unul „ar lăsa soarele să treacă”.
Surse medicale
Referințe de specialitate (bibliografie)
- Draelos ZD. Cosmetic Dermatology: Products and Procedures, ediția a 3-a.
- Baran R, Maibach HI. Textbook of Cosmetic Dermatology, ediția a 6-a.
Ghiduri și resurse online
- American Academy of Dermatology (AAD) – Sunscreen FAQs (SPF, spectru larg, cantitate, reaplicare). aad.org
- American Academy of Dermatology (AAD) – How to select a sunscreen. aad.org
- U.S. Food & Drug Administration (FDA) – Sunscreen: How to Read a Label (broad spectrum, water resistant, absorbția filtrelor, statutul GRASE al filtrelor minerale). fda.gov
- DermNet – Sunscreen (tipuri de filtre, lungime de undă critică, protecție UVA/UVB). dermnetnz.org
- Skin Cancer Foundation – All About Sunscreen (procentele de UVB filtrate pe SPF). skincancer.org
- U.S. FDA / Federal Register – Labeling and Effectiveness Testing: Sunscreen Drug Products for OTC Human Use (2011) – mențiunea „broad spectrum” cere o lungime de undă critică de cel puțin 370 nm. federalregister.gov
- Green AC, Williams GM, Logan V, Strutton GM. Reduced melanoma after regular sunscreen use: randomized trial follow-up. J Clin Oncol. 2011;29(3):257-263 (studiul Nambour – reducerea incidenței melanomului la folosirea regulată). doi.org
Surse consultate la 18 iulie 2026.
Wanderma Clinic
Cum abordăm la Wanderma
Dacă nu ești sigur ce protecție ți se potrivește sau ai deja semne de soare pe piele, la consult evaluăm fototipul și starea tenului și construim împreună rutina de protecție și, unde e cazul, planul de corecție.
- Peeling chimic personalizat în Craiova, pentru o piele renăscută
- Tratament leziuni vasculare și pigmentare: laser Nordlys
- Luni – Vineri: 09:00 – 20:00
Sâmbătă: 09:00 – 15:00 - 0792 633 762
- hello@wanderma.ro
- str. Lola Bobesco, nr. 21, Craiova
Întrebări frecvente
Ce SPF minim recomandați pentru fiecare zi?
SPF minimum 30, cu spectru larg (UVA + UVB), pentru uzul zilnic. SPF 50 pentru expunere prelungită, fototip deschis, istoric de cancer de piele, pete pigmentare active sau piele sensibilizată de tratamente. Mai important decât cifra: cantitatea suficientă și reaplicarea.
Care e diferența dintre SPF și „spectru larg”?
SPF măsoară protecția împotriva UVB (arsura solară). „Spectru larg” (broad spectrum) atestă că produsul acoperă și UVA – razele care contribuie la îmbătrânire, pigmentare și afectarea pielii în profunzime. Ai nevoie de amândouă: o cifră SPF bună ȘI mențiunea de spectru larg.
Filtre minerale sau chimice – ce să aleg?
Minerale (oxid de zinc, dioxid de titan) pentru piele sensibilă, reactivă, cu rozacee, la copii și adesea în sarcină – blânde, dar pot lăsa o urmă albă. Chimice sau mixte pentru texturi mai fine, fără urmă albă, plăcute sub machiaj. Ambele protejează; alegerea ține de tenul și preferințele tale.
Cât produs trebuie să aplic pe față?
Aproximativ „două degete” de produs (o linie pe arătător și una pe mijlociu) sau cam un sfert de linguriță pentru față și gât. Este mai mult decât aplică majoritatea oamenilor – iar aplicarea în strat prea subțire este principalul motiv pentru care protecția reală e mai mică decât cifra de pe etichetă.
Pot folosi protecția solară rămasă de anul trecut?
Dacă nu a depășit termenul de valabilitate, s-a păstrat corect (nu la căldură/soare direct) și textura, culoarea și mirosul sunt neschimbate, în general da. Un produs cu aspect separat, granulat sau cu miros modificat se aruncă – filtrele se pot degrada, iar protecția devine incertă.
Ce înseamnă „water resistant 40” sau „80” de pe ambalaj?
Indică pentru câte minute în apă (40 sau 80) se menține SPF-ul declarat, conform testelor. Nu înseamnă „impermeabil” – de aceea se reaplică după înot, transpirație abundentă sau ștergere cu prosopul. Termenul „waterproof” nu mai este permis pe etichete tocmai pentru că inducea în eroare.
Acest articol are scop informativ și educativ și nu înlocuiește consultul medical. Alegerea protecției solare potrivite, mai ales în prezența unor afecțiuni (melasmă, rozacee, piele sensibilizată de tratamente), a istoricului de cancer de piele sau a unor medicamente fotosensibilizante, se face ideal cu îndrumarea unui medic. Orice aluniță sau pată care își schimbă forma, culoarea sau dimensiunea necesită evaluare dermatologică, indiferent de protecția solară folosită.
