Dermatoscopie și cartografierea alunițelor: cum se face

Ce sunt dermatoscopia și cartografierea alunițelor

Dermatoscopia (numită și dermoscopie sau microscopie de epiluminescență) este o examinare neinvazivă a pielii cu un instrument numit dermatoscop, o lupă cu mărire și o sursă de lumină specială.

Reflexia de la suprafața pielii, care altfel ne împiedică să privim în profunzime, este anulată în două feluri: fie prin lumină polarizată încrucișată, fie prin contact cu un lichid de imersie (multe dermatoscoape moderne le au pe amândouă, iar cele două moduri scot în evidență structuri parțial diferite).

Astfel vedem culori și structuri din straturile superficiale ale pielii, sub cornos, care nu se disting cu ochiul liber: rețeaua de pigment, vase de sânge, puncte și globuli. Această „hartă” de structuri ne ajută să deosebim o aluniță banală de una care merită atenție.

Cartografierea alunițelor (mole mapping) merge un pas mai departe: pe lângă privirea prin dermatoscop, înregistrăm imaginile. De regulă se face o fotografie de ansamblu a corpului (pentru a ști unde e fiecare leziune) și fotografii mărite, dermatoscopice, ale alunițelor alese pentru urmărire.

Ideea de bază e simplă: o singură fotografie spune ce este acum o aluniță; două fotografii, la distanță de timp, ne spun dacă s-a schimbat, iar schimbarea în timp este unul dintre cele mai utile semnale pe care le avem.

La Wanderma folosim un sistem digital de cartografiere (FotoFinder), care stochează imaginile și le suprapune la controalele următoare.

La ce folosește și pentru cine e utilă

Scopul principal este depistarea din timp a melanomului și a altor forme de cancer de piele, precum și evitarea exciziilor inutile ale alunițelor clar benigne. Dermatoscopia crește acuratețea diagnosticului față de examinarea doar cu ochiul liber, atunci când e făcută de un medic instruit, vede detalii care fie liniștesc, fie ridică un semn de întrebare.

Cartografierea este deosebit de valoroasă la persoanele cu risc mai mare, la care numărul de alunițe face imposibilă memorarea fiecăreia: cine are un număr mare de alunițe (orientativ, peste 50), cine are alunițe clinic atipice, cine a avut un melanom sau are rude de gradul I cu melanom, persoanele cu piele foarte deschisă care se ard ușor la soare, cei cu istoric de arsuri solare repetate sau expunere intensă, precum și pacienții cu imunitate scăzută (de exemplu sub tratament imunosupresor).

La aceste persoane, urmărirea în timp a leziunilor prinde modificările subtile pe care o singură vizită nu le poate arăta. Pentru cineva cu puține alunițe, toate banale, un control periodic simplu poate fi suficient, decizia de a cartografia sau nu o luăm individual.

Cum decurge o ședință

Examinarea este nedureroasă, fără injecții, fără tăieturi și fără timp de recuperare. Nu necesită pregătire specială; util este să vii cu pielea curată, fără machiaj corporal sau autobronzant.

Pașii, pe scurt:
1. Discutăm istoricul: alunițe nou apărute sau care s-au schimbat, arsuri solare, cazuri de cancer de piele în familie, tratamente în curs. 2. Examinăm pielea „din cap până în picioare”, inclusiv zone ușor de ratat: scalp, spatele urechilor, tălpi, spații interdigitale, unghii. 3.

Aplicăm dermatoscopul pe leziunile care merită privite în detaliu. 4.

Dacă se face cartografiere, captăm fotografia de ansamblu și imaginile dermatoscopice mărite ale leziunilor selectate; scanarea digitală ghidată a corpului, în cinci poziții, durează în jur de 10 minute, iar sistemul (FotoFinder ATBM Master) salvează imaginile pentru comparație viitoare, semnalând automat leziunile de interes, pe care medicul le confirmă. 5.

Îți explicăm ce am văzut și stabilim planul: liniștire și control de rutină, urmărire la interval mai scurt pentru o anume leziune, sau recomandare de excizie când o leziune are aspect suspect.

O ședință durează în general între aproximativ 15 și 30 de minute, în funcție de numărul de alunițe și de dacă se face cartografiere completă.

Ce urmează după examinare și cât de des se repetă

Dermatoscopia și cartografierea sunt metode de diagnostic și monitorizare, nu tratamente, nu „vindecă” nimic și nu îndepărtează alunițele.

Rezultatul examinării înseamnă una dintre trei direcții: aspect benign, cu control de rutină; o leziune de urmărit la interval mai scurt, pentru a vedea dacă se modifică; sau o leziune cu aspect suspect, pentru care recomandăm excizie și examen histopatologic (analiza la microscop a țesutului îndepărtat rămâne standardul care confirmă sau infirmă un diagnostic).

Urmărirea la interval se aplică însă doar leziunilor plane, echivoce, fără semne clare de malignitate; o leziune net suspectă (nodulară, în creștere rapidă, care sângerează sau se ulcerează) nu se „urmărește”, ci se recomandă pentru excizie de la început.

Iar o leziune aflată în urmărire care se schimbă între programări nu mai așteaptă intervalul stabilit: se reevaluează imediat.

Frecvența controalelor se stabilește individual: pentru persoanele fără factori de risc este suficient, de regulă, un control anual; pentru cele cu risc crescut (piele deschisă, multe alunițe, istoric personal sau familial de melanom) urmărirea se face de obicei la 6 luni, ca imaginile să poată fi comparate în timp.

Un lucru pe care îl repetăm fiecărui pacient: pe lângă controale, urmărește-ți singur pielea și revino mai devreme dacă o aluniță se schimbă între vizite (crește, își schimbă culoarea sau forma, sângerează, mănâncă sau se rănește fără să se vindece).

Semne de alarmă: când revii la medic fără să aștepți

Între controale, cel mai util lucru pe care îl poți face este să-ți cunoști propria piele și să reacționezi la schimbare.

Un reper simplu este regula ABCDE: A, asimetrie (o jumătate a leziunii diferă de cealaltă); B, bordură neregulată sau zdrențuită; C, culoare neuniformă sau mai multe nuanțe în aceeași leziune; D, diametru în creștere (clasic peste 6 mm, însă dimensiunea singură nu decide: o leziune mică, dar care se schimbă, contează mai mult); E, evoluție, adică orice modificare în timp.

La acestea adăugăm semnul „rățuștei urâte”: dacă o leziune arată clar diferit față de restul alunițelor aceleiași persoane, merită o a doua privire.

Regula ABCDE nu prinde însă totul, și tocmai aici e nevoie de cea mai mare prudență.

Melanomul nodular și cel amelanotic (fără pigment, roz sau roșu) pot fi simetrice, uniforme și mici, dar cresc repede; pentru ele este util un al doilea reper, regula EFG: o leziune în relief (E („elevated”), fermă la palpare (F) „firm”) și care crește constant de la o săptămână la alta (G, „growing”) trebuie văzută de urgență, indiferent de culoare.

Prezintă-te prompt și pentru o leziune nouă apărută „de la zero”, o parte dintre melanoame nu pornesc dintr-o aluniță preexistentă, pentru o rană care nu se vindecă, pentru o pată închisă apărută recent la nivelul palmei, tălpii sau sub o unghie, ori pentru orice leziune care sângerează, se ulcerează sau se modifică între programări.

În aceste situații nu aștepta data următoare planificată; programează un control mai devreme.

Are riscuri sau contraindicații?

Fiind o examinare de suprafață, cu lumină, dermatoscopia nu are riscuri fizice cunoscute: nu doare, nu lasă urme, nu are radiație periculoasă și nu are contraindicații în sensul clasic: se poate face la orice vârstă, inclusiv la copii, și în sarcină.

O precizare la sarcină: alunițele se pot modifica sub influența hormonală, dar o schimbare suspectă nu trebuie pusă automat pe seama sarcinii: se evaluează ca oricare alta, la nevoie prin biopsie, care se poate efectua și în această perioadă. Ceea ce merită înțeles corect sunt limitele metodei, nu efectele adverse.

Niciun instrument nu oferă certitudine de 100%. Dermatoscopia crește acuratețea, dar o leziune poate rămâne neclară și atunci decizia corectă este excizia cu histopatologie, nu urmărirea la nesfârșit. Există și reversul: privirea prea „zeloasă” poate duce la excizii inutile ale unor alunițe benigne.

De aceea contează experiența celui care examinează și, la cazurile de urmărire, compararea cu imaginile anterioare, nu o singură poză interpretată izolat. Și, poate cel mai important: o examinare „curată” azi nu te scutește de autoexaminare și de revenirea la control dacă apare ceva nou.

Cost și așteptări realiste

Prețul depinde de tipul examinării: un consult dermatoscopic simplu, o cartografiere digitală completă a corpului sau o reevaluare de urmărire cu comparație de imagini au costuri diferite (orientativ, la Wanderma: dermatoscopie digitală de la 300 lei pentru 1–5 leziuni și 400 lei pentru 6–15 leziuni, cartografierea completă a corpului 1.000 lei, iar reevaluarea comparativă 500 lei).

Îți recomandăm să confirmi tariful actual și ce include (de exemplu, dacă imaginile se stochează pentru controalele următoare) înainte de programare.

Așteptări realiste: metoda prinde din timp multe leziuni suspecte și liniștește justificat în majoritatea cazurilor, dar nu înlocuiește atenția proprie între controale și nu garantează că nicio leziune nu va evolua vreodată. Valoarea reală vine din repetare și comparație în timp, nu dintr-o singură vizită.

Ce ne întreabă pacienții în cabinet

Doare cartografierea alunițelor?

Nu. Este o examinare de suprafață, cu o lupă și lumină specială aplicate pe piele, plus fotografii. Fără injecții, fără tăieturi, fără disconfort și fără timp de recuperare.

Trebuie să-mi scot toate alunițele dacă am multe?

Nu. Scopul examinării este exact opusul: să vedem care alunițe sunt banale (și rămân pe loc, urmărite) și care merită analizate. Recomandăm excizia doar pentru leziunile cu aspect suspect.

Am o aluniță care s-a schimbat, e periculos?

O schimbare (creștere, culoare nouă, formă neregulată, sângerare sau mâncărime persistentă) nu înseamnă automat cancer, dar este exact motivul pentru care merită văzută. Programează un control fără să aștepți data următoare planificată.

Cât de des ar trebui să repet examinarea?

Depinde de riscul tău, numărul și tipul alunițelor, istoricul personal și familial. Stabilim intervalul individual la prima vizită; între controale, autoexaminarea rămâne importantă.

E nevoie de trimitere sau pot veni direct?

Poți programa direct un consult dermatologic cu dermatoscopie. Dacă ai un istoric de cancer de piele sau o aluniță care te îngrijorează, spune-ne din start ca să adaptăm examinarea.

Mituri frecvente despre dermatoscopie și cartografierea alunițelor

Surse medicale

Acest articol are caracter informativ și educativ și nu înlocuiește consultul medical. Diagnosticul și decizia privind o aluniță se stabilesc de către medic, în cabinet. Dacă observi o leziune nouă sau o schimbare a unei alunițe, adresează-te unui medic dermatolog.