Anatomia unghiei: matricea, patul unghial și creșterea

Ce este anatomia unghiei?

Anatomia unghiei este felul în care sunt așezate și lucrează împreună structurile aparatului unghial, de la matricea care fabrică unghia până la pielea care o sigilează pe margini. Unghia pe care o tai și o lăcuiești, adică placa unghială, este doar partea vizibilă a unui organ mic, ascuns în mare parte sub piele.

Imaginea cea mai apropiată este a unei benzi rulante care iese dintr-un atelier acoperit. Atelierul este matricea, aflată sub pliul de piele de la baza unghiei; ea produce continuu material nou, care împinge placa înainte, pe patul unghial, până la vârful degetului, unde placa se desprinde și devine marginea liberă.

Unghia este o anexă a pielii, ca firul de păr: amândouă se formează din epiderm și sunt construite din keratine dure. Straturile pielii din jur sunt descrise la anatomia pielii; aici ne oprim la ce se află sub unghie și în jurul ei.

Pentru pacient, anatomia unghiei explică lucruri foarte practice: de ce o problemă apare pe unghie cu întârziere, de ce aceeași lovitură poate lăsa urme diferite și de ce o unghie bolnavă se reface în luni, nu în zile.

Din ce părți este alcătuită unghia?

Unghia este alcătuită din câteva structuri cu roluri diferite: una care produce, una care susține și câteva care protejează. Tabelul le rezumă, de la baza unghiei spre vârful degetului:

Matricea unghială este singura parte care produce unghia. Celulele ei se înmulțesc, se umplu cu keratină și se turtesc într-un material dur, fără să treacă prin stratul granulos pe care îl are pielea obișnuită. Partea din spate a matricei formează fața de sus a plăcii, iar partea din față formează fața de dedesubt.

Lunula este capătul din față al matricei, văzut prin placa semitransparentă ca o semilună albă. Se vede cel mai bine la degetul mare de la mână și tot mai puțin spre degetul mic, în parte pentru că pliul proximal o acoperă; la picioare este adesea ascunsă. Faptul că nu o vezi la unele degete este, de regulă, o variantă normală.

Patul unghial începe unde se termină lunula și ajunge aproape de vârful degetului. Suprafața lui are creste longitudinale care se îmbină cu șanțuri de pe fața de dedesubt a plăcii, ca doi piepteni prinși unul în altul; de aceea poți folosi marginea liberă a unghiei ca o mică pârghie fără ca ea să se desprindă sau să doară. O unghie lungă face însă o pârghie prea mare, așa cum explicăm mai jos.

Pliul proximal este o cută dublă de piele care acoperă matricea. Din marginea lui pornește cuticula (numită și eponichiu), un strat subțire cornos lipit de placă, care lucrează ca o garnitură: oprește apa, iritanții și germenii la intrarea sub pliu. La celălalt capăt, hiponichiul, o piele cu strat cornos gros, închide spațiul de sub marginea liberă.

Din ce este făcută placa unghială și de ce este tare?

Placa unghială este făcută din celule moarte, complet keratinizate, numite onicocite, strâns lipite între ele. Tăria ei vine din keratinele „dure”, de același tip cu cele din firul de păr, bogate în aminoacizi cu sulf; legăturile dintre acești aminoacizi prind moleculele între ele ca o plasă și fac placa rezistentă la agresiuni chimice.

În placă se găsesc și apă, lipide și minerale, printre care calciul. Calciul nu decide însă duritatea unghiei. O decid keratinele și legăturile lor. Nici petele albe mici din grosimea unghiei nu vin din lipsa de calciu: ele reflectă mici defecte de compactare a celulelor, de obicei după lovituri minore, iar medicii le numesc leuconichie punctată.

Placa este mult mai permeabilă pentru apă decât pielea, așa că se hidratează și se usucă repede. Prea puțină apă o face casantă, iar prea multă o înmoaie. De aici vin unghiile care se despică după spălatul repetat al vaselor sau după dizolvanții de lac, care scot din placă apa și lipidele care o păstrează flexibilă.

Cum crește unghia și cât de repede?

Unghia crește continuu, toată viața, fără fazele de repaus pe care le descrie ciclul firului de păr. Matricea adaugă material nou la bază, iar placa se deplasează încet spre vârf. În medie, unghiile de la mâini cresc cu aproximativ 3 mm pe lună, iar cele de la picioare cu aproximativ 1 mm pe lună.

Ritmul acesta explică durata oricărei refaceri: o unghie de la mână se înlocuiește complet în aproximativ 6 luni, iar una de la picior în până la 18 luni. De aceea, după un tratament reușit, unghia arată bine abia după ce porțiunea sănătoasă a crescut până la margine, ca în onicomicoză.

Viteza de creștere nu este fixă. Unghiile cresc mai încet la vârstnici, noaptea, iarna și la degetele de la picioare; cresc mai repede la tineri, vara și la degetele de la mâini (degetul mijlociu o ia, de obicei, înaintea policelui și a degetului mic). Unele boli schimbă și ele ritmul: psoriazisul îl accelerează, onicomicoza îl încetinește.

Când o boală severă cu febră, unele medicamente citotoxice sau o agresiune locală, cum ar fi o manichiură brutală, opresc pentru scurt timp activitatea matricei, pe placă rămâne un șanț transversal. Șanțurile acestea se numesc liniile Beau; ele avansează odată cu unghia, iar distanța lor față de pliul proximal arată, aproximativ, când s-a produs agresiunea.

Ce rol au unghia și țesuturile din jurul ei?

Rolul principal al unghiei este să protejeze vârful degetului de lovituri, de substanțe chimice și de germeni. Unghia ajută și vârful degetului să simtă fin și să facă mișcări precise, cum ar fi prinderea unui obiect mic; la picioare, unghiile contribuie la felul în care piciorul se sprijină și se mișcă.

Țesuturile din jur lucrează ca un sistem de etanșare. Cuticula și pliul proximal închid intrarea spre matrice, pliurile laterale strâng placa pe margini, iar hiponichiul închide vârful. Când una dintre aceste bariere cedează, apa, iritanții și microbii pot pătrunde; așa apare, de exemplu, paronichia, inflamația pliului din jurul unghiei.

Vârful degetului are o circulație bogată și bine protejată. Sub unghie se află mici structuri numite corpi glomici, care mențin fluxul de sânge spre vârful degetului când este frig; tot aici apare cel mai des tumora glomică, o proliferare benignă a acestor celule. În pliul proximal, capilarele formează bucle fine, vizibile cu lupa dermatoscopului.

Vârful degetului este foarte bogat și în terminații nervoase pentru durere, atingere și temperatură. De aceea sângele strâns sub unghie după o lovitură, ca în hematomul subunghial, doare atât de tare: placa rigidă nu îi lasă loc, iar presiunea apasă pe un pat unghial plin de terminații nervoase.

Sub patul unghial nu există strat de grăsime; țesutul stă aproape direct pe osul ultimei falange. Din acest motiv, o infecție care ajunge sub unghie sau în adâncimea vârfului degetului, cum sunt formele profunde de panarițiu, are puțin țesut de străbătut până la os.

De ce contează ce parte a unghiei este afectată?

Fiecare structură a unghiei se îmbolnăvește în felul ei, pentru că are alt rol. Matricea produce placa, deci o problemă a ei se vede ca o schimbare a suprafeței sau a grosimii plăcii, care apare cu întârziere și avansează odată cu creșterea. Patul unghial ține placa, deci o problemă a lui se vede mai ales ca desprindere sau îngroșare sub unghie.

Tabelul arată această logică și orientează spre structura atinsă, nu spre un diagnostic:

În practică, logica se vede ușor. În psoriazisul unghial, inflamația atinge și matricea, și patul, de aceea pot apărea atât gropițe, cât și desprinderea plăcii. Lichenul plan atinge mai ales matricea și poate subția unghia. Desprinderea plăcii de pe pat, de obicei dinspre vârf spre bază, se numește onicoliză. Orice lezare a matricei, inclusiv chirurgicală, poate lăsa o distrofie unghială permanentă.

Matricea stă aproape de ultima articulație a degetului, iar când psoriazisul atinge această articulație, unghia este adesea implicată. Gropițele din matrice apar și în alopecia areata, semn că firul de păr și unghia pot fi atinse de mecanisme comune.

Locul modificării nu înlocuiește diagnosticul: aceeași unghie îngroșată poate avea cauze foarte diferite, de la o ciupercă la psoriazis sau la presiunea repetată a încălțămintei. O dungă neagră pe unghie vine, de obicei, din melanocitele matricei, care în mod normal stau în repaus și au început să producă pigment. O bandă nouă, unică, apărută la un adult se evaluează dermatologic; criteriile sunt explicate la pagina despre melanonichie.

Cum examinează medicul unghia?

Examinarea începe cu privirea atentă a tuturor unghiilor, de la mâini și de la picioare, și a pielii din jur, pentru că tiparul spune mult: o modificare prezentă pe o singură unghie are alte cauze decât una prezentă pe toate. Contează și istoricul: lovituri, manichiuri, munca în apă, bolile avute și medicamentele luate.

Dermatoscopia, adică examinarea cu o lupă cu lumină, arată detalii ale plăcii și ale pigmentului. Aplicată pe pliul proximal, ea devine capilaroscopie și permite privirea buclelor capilare. Metoda ne ajută când evaluăm circulația degetelor, ca în fenomenul Raynaud, sau bolile autoimune în care capilarele pliului se modifică, cum este dermatomiozita.

Dermatoscopia are și limite: pe o unghie foarte groasă sau complet închisă la culoare nu mai arată clar tiparul. Când e nevoie de certitudine, recoltăm material: fragmente de unghie pentru examenul la microscop și cultura de fungi, când bănuim o ciupercă, sau o biopsie din matrice, când o bandă pigmentată ridică semne de întrebare.

Pașii generali ai unui consult sunt descriși la pagina despre cum se pune un diagnostic dermatologic; la unghie, regula de bază rămâne aceeași: întâi structura atinsă și cauza, apoi tratamentul.

Ce ajută unghia să rămână sănătoasă?

Unghia sănătoasă are nevoie, în primul rând, să nu fie agresată: garniturile din jurul ei să rămână întregi, iar placa să nu fie uscată și subțiată repetat. Sfaturile de mai jos privesc unghiile sănătoase sau doar fragile. O unghie care își schimbă culoarea, se îngroașă sau se desprinde și un pliu umflat și dureros nu se tratează acasă, ci se arată medicului.

La picioare, tăierea dreaptă, fără colțuri rotunjite, reduce riscul de unghie încarnată; o unghie încarnată infectată sau dureroasă nu o tratezi singur acasă. Dacă ai diabet sau circulație slabă, orice problemă a unghiilor sau a pielii de la picioare se arată medicului, fără să aștepți să se agraveze.

Mâinile care stau mult în apă sunt cel mai des afectate. Umezeala prelungită poate ridica pliul de pe unghie, iar în spațiul format pătrund iritanți și germeni, inclusiv levuri; de aici legătura dintre munca în apă, paronichia cronică și candidoza cutanată. Eczema de mâini care cuprinde pliul proximal poate, la rândul ei, să tulbure matricea și să lase șanțuri pe unghie.

Unghiile artificiale lungi fac pârghie pe marginea liberă și pot desprinde placa, iar acrilații din unele produse pentru unghii pot da dermatită de contact alergică, uneori chiar pe pleoape, pe care le atingi cu degetele. Lacul în sine nu sufocă unghia. Un strat de lac poate chiar reduce pierderea de apă din placă. Purtat însă neîntrerupt mult timp, mai ales când straturi noi se aplică peste cele vechi, lacul poate lăsa pe suprafața unghiei pete albe, granulare, și o poate face friabilă la suprafață. Mai agresivi sunt dizolvanții și pilirea repetată.

Pentru unghiile fragile se recomandă des biotina, iar multe suplimente pentru piele, păr și unghii o conțin. Dovezile sunt neconcludente, iar dozele mari pot modifica rezultatele unor analize de sânge, cum sunt cele pentru tiroidă sau pentru inimă; spune-i medicului că iei biotină înainte de analize. Niciun supliment nu corectează o cauză locală, cum ar fi apa sau dizolvanții.

Ce ne întreabă pacienții în cabinet

M-am lovit la deget și unghia s-a înnegrit. Cât durează până dispare?

Le explicăm pacienților că sângele strâns sub placă, adică hematomul subunghial, nu dispare ca o vânătaie obișnuită: pata este împinsă spre vârf odată cu creșterea unghiei. La mână, asta înseamnă câteva luni; la picior, mai mult. Dacă pata nu avansează deloc sau a apărut fără nicio lovitură, o privim atent la consult, pentru că poate fi pigment venit din matrice, ca în melanonichie.

Unghiile mi se rup și se despică în straturi. Să iau calciu sau biotină?

Le spunem pacienților că, de cele mai multe ori, cauza este în afara corpului: apa, detergenții și dizolvanții scot din placă apa și lipidele, iar unghia devine casantă. Calciul nu întărește unghia, iar pentru biotină dovezile sunt neconcludente. Înainte de orice supliment, ne asigurăm că nu este o boală a unghiei, cum ar fi psoriazisul unghial sau onicomicoza, care pot face și ele unghia sfărâmicioasă.

După manichiură, pielea de la baza unghiei s-a umflat și mă doare. De ce?

Vedem des această situație. Le explicăm pacienților că, atunci când cuticula este tăiată sau împinsă cu forța, garnitura dintre pliu și unghie se rupe, iar germenii intră sub pliu; așa apare paronichia. Un pliu roșu, umflat și dureros, mai ales cu puroi, nu se tratează acasă, ci se evaluează, pentru că inflamația prelungită poate atinge matricea și poate lăsa urme pe unghie.

Am avut o boală cu febră mare, iar acum am o linie transversală pe toate unghiile. E grav?

De obicei, nu. Le explicăm pacienților că, în timpul unei boli severe, matricea își poate opri pentru scurt timp producția, iar pe unghie rămâne un șanț transversal, numit linie Beau. Faptul că apare la același nivel pe toate unghiile arată o cauză generală, cum a fost boala, iar distanța față de bază arată când s-a produs. Linia avansează și dispare la tăiere; ne uităm mai atent dacă apar linii noi fără o explicație.

Mituri frecvente despre anatomia unghiei

Surse medicale

Acest articol are scop informativ și educativ și nu înlocuiește consultul medical. Multe modificări ale unghiilor sunt banale, dar o dungă închisă la culoare apărută recent pe o singură unghie, o unghie care se desprinde, se îngroașă sau își schimbă culoarea fără o cauză clară și un pliu roșu, umflat și dureros merită văzute de un medic dermatolog. Dacă ai diabet sau circulație slabă, orice problemă a unghiilor sau a pielii de la picioare se arată medicului. Nu tăia cuticula, nu trata singur o unghie încarnată infectată și nu începe sau opri un tratament fără îndrumarea unui medic. Dacă iei biotină, spune-i medicului înainte de analizele de sânge.