Straturile pielii: epiderm, derm și hipoderm

Ce sunt straturile pielii?

Straturile pielii sunt cele trei niveluri suprapuse din care este alcătuit acest organ: epidermul la suprafață, dermul la mijloc și hipodermul, țesutul gras, la bază. Fiecare are altă structură și altă sarcină, dar lucrează împreună ca un singur ansamblu.

Cel mai simplu mod de a le înțelege este imaginea unei case. Epidermul este acoperișul și tencuiala care țin vremea afară, dermul este structura de rezistență cu instalațiile, iar hipodermul este fundația moale care izolează și sprijină totul.

Este util să nu confunzi straturile cu bariera cutanată. Bariera cutanată este doar partea cea mai de la suprafață, stratul cornos, în timp ce anatomia pielii cuprinde toate cele trei straturi și tot ce se află în ele, de la colagenul și elastina din derm până la vasele și nervii de dedesubt.

Cum este alcătuit epidermul?

Epidermul este stratul de la suprafață și el însuși este format din mai multe rânduri de celule, ordonate de jos în sus. Aproape toate sunt keratinocite, celule care se nasc în adânc, urcă treptat spre suprafață și se maturează pe drum.

Pe scurt, straturile epidermului, de la bază spre suprafață, sunt acestea:

Această călătorie durează. O celulă are nevoie de câteva săptămâni ca să urce prin straturile vii și să traverseze apoi stratul cornos, unde se descuamează. Reînnoirea continuă este descrisă pe larg la ciclul de reînnoire celulară și explică de ce pielea se repară singură după zgârieturi mici.

Pe palme și pe tălpi, unde pielea este groasă, apare în plus un strat translucid (stratum lucidum). La baza epidermului, membrana bazală, numită și joncțiunea dermo-epidermică, îl leagă de derm ca un adeziv ondulat. Stratul cornos de la vârf este chiar bariera cutanată, apărarea de la suprafață.

Ce se află în derm și în hipoderm?

Dermul este stratul gros de sub epiderm și adevăratul schelet de susținere al pielii. Aici, fibroblastele produc colagenul și elastina, proteinele care dau tăria și elasticitatea, așezate într-o matrice care ține totul la locul lui.

Tot în derm trec vasele de sânge care hrănesc pielea, terminațiile nervoase care simt atingerea și glandele. Aici sunt și rădăcinile firelor de păr împreună cu glanda sebacee alăturată, ansamblul numit unitatea pilosebacee, care produce sebumul.

La suprafața epidermului lucrează și mantaua acidă, pelicula ușor acidă discutată la pH-ul pielii, care ajută la ținerea microbilor sub control. Din piele pornesc și anexele ei, firele de păr și unghiile, a căror structură aparte este explicată la anatomia unghiei.

Sub derm se află hipodermul, țesutul gras subcutanat. El izolează corpul de frig, amortizează loviturile și servește ca rezervă de energie. Grosimea lui diferă de la o zonă la alta și de la om la om, iar redistribuirea lui în timp schimbă conturul feței și al corpului.

Ce celule locuiesc în piele și ce fac?

Pielea nu este doar un zid de celule identice. Pe lângă keratinocitele majoritare, în epiderm și în derm trăiesc celule specializate, fiecare cu meseria ei, de la producerea pigmentului până la paza împotriva microbilor.

Melanocitele stau în stratul bazal, aproximativ una din zece celule de acolo, și fabrică melanina, pigmentul care apără pielea de soare. Cum se produce și se distribuie pigmentul este explicat pe larg la melanogeneza.

Celulele Langerhans sunt santinelele care recunosc intrușii și pornesc răspunsul de apărare, o parte din sistemul imunitar al pielii. Alte celule, celulele Merkel, sunt legate de terminațiile nervoase și contribuie la simțul fin al atingerii.

La suprafață, pielea găzduiește și o comunitate de microbi folositori, microbiomul pielii, care concurează cu germenii dăunători. În adânc, fibroblastele din derm întrețin colagenul și restul matricei. Împreună, aceste celule fac din piele un organ viu, nu un simplu înveliș.

Ce rol are fiecare strat și de ce contează?

Fiecare strat al pielii apără corpul într-un fel anume, iar rolurile lor se completează. Epidermul face bariera fizică și chimică, dermul dă rezistența și găzduiește senzația, iar hipodermul izolează și amortizează.

Epidermul, prin stratul cornos, este bariera cutanată care ține apa în corp și oprește iritanții și microbii. Tot el, prin melanocite, filtrează o parte din radiația ultravioletă. O piele cu bariera întreagă este mai puțin reactivă și mai bine hidratată.

Dermul poartă greutatea mecanică: colagenul îi dă fermitatea, elastina îi dă revenirea, iar vasele și glandele reglează temperatura. Hipodermul, prin grăsime, protejează structurile de dedesubt și păstrează căldura.

Tot pielea este și un semnal de alarmă vizibil. O pată sau o aluniță care își schimbă forma, culoarea sau marginile ori care nu seamănă cu celelalte nu mai ține de anatomia obișnuită și cere o evaluare dermatologică, explicată la pagina despre melanom.

Cum se schimbă straturile pielii în timp?

Straturile pielii nu rămân la fel toată viața. Cu vârsta, epidermul se subțiază, joncțiunea cu dermul se aplatizează, iar dermul pierde treptat colagen și elastină. Așa apar pielea mai fină, ridurile și laxitatea, procesul descris la cum îmbătrânește pielea.

Soarele grăbește mult aceste schimbări. Radiația ultravioletă pătrunde până în derm și degradează fibrele de susținere, fenomenul numit fotoîmbătrânirea. De aceea pielea de pe față și de pe mâini, expusă ani la rând, arată diferit de pielea protejată de pe interiorul brațului.

Se schimbă și hipodermul. Grăsimea se redistribuie, iar structura de sprijin a feței își pierde din volum, ceea ce contribuie la lăsarea trăsăturilor, așa cum explicăm la îmbătrânirea facială. Straturile îmbătrânesc împreună, nu izolat.

Ce susține și menține sănătoase straturile pielii?

Cel mai mult contează să protejezi straturile de soare. Radiația ultravioletă afectează toate nivelurile, de la pigment la colagen, iar fotoprotecția zilnică, adică un SPF cu spectru larg, rămâne măsura cu cele mai bune dovezi.

Restul se sprijină pe o rutină simplă. O curățare blândă și o hidratare care reface lipidele păstrează bariera cutanată; retinoizii susțin reînnoirea și colagenul, dar se introduc treptat și se evită în sarcină și alăptare, iar tretinoinul este medicament pe rețetă.

Contează și ce nu se vede. Somnul, o alimentație echilibrată și renunțarea la fumat susțin, indirect, toate straturile. Pe o piele fragilă, ca în dermatita atopică, îngrijirea trebuie adaptată, pentru că bariera pornește deja slăbită.

Când schimbările sunt mai avansate, procedurile care stimulează dermul pot ajuta, ca adjuvant. Ele au contraindicații evaluate la consult și nu înlocuiesc protecția și îngrijirea de fiecare zi.

Ce legătură au straturile pielii cu fototipul și cu îmbătrânirea?

Anatomia pielii este harta de la care pornesc multe alte subiecte. Cantitatea de pigment produsă în stratul bazal definește Fototipuri Fitzpatrick, clasificarea care spune cât de ușor te arzi sau te bronzezi.

Tot de straturi țin și fermitatea, prin colagenul și elastina din derm, și felul în care pielea se apără de soare, prin melanogeneza din epiderm. Când înțelegi structura, înțelegi de ce un produs rămâne la suprafață și altul ajunge mai adânc.

Ce ne întreabă pacienții în cabinet

De ce mi se usucă pielea deși beau multă apă?

Le explicăm pacienților că hidratarea pielii ține mai mult de stratul cornos decât de cât bei. Apa din corp se pierde prin evaporare dacă bariera de la suprafață este slăbită, iar atunci pielea se simte uscată chiar dacă ești bine hidratat pe dinăuntru. De aceea contează o cremă care reface lipidele, nu doar consumul de lichide. Apa băută ajută, dar nu înlocuiește o barieră cutanată sănătoasă.

Cât de groasă e pielea, de fapt?

Le spunem că depinde mult de zonă. Pe pleoape pielea este foarte subțire, iar pe palme și pe tălpi este groasă și are un strat cornos în plus. De aceea aceleași produse se comportă diferit pe față și pe corp, iar zonele subțiri sunt mai sensibile la iritație și la soare. Nu există o singură grosime a pielii, ci mai multe, potrivite fiecărei zone.

Cremele ajung până în straturile adânci ale pielii?

Rareori, și tocmai de aici vin multe neînțelegeri. Le explicăm pacienților că majoritatea produselor lucrează la suprafață, pe stratul cornos, unde hidratează și netezesc. Foarte puține substanțe ajung mai adânc, în derm, iar cele care o fac sunt de obicei active cu efect dovedit. Când vrei o schimbare în profunzime, contează ingredientul potrivit și, uneori, o procedură, nu doar o cremă bogată.

Dacă îmi exfoliez des pielea, se subțiază de tot?

Nu se subțiază definitiv, dar o poți slăbi. Le spunem că exfolierea prea deasă îndepărtează celulele de la suprafață mai repede decât le poate reface pielea și lasă bariera vulnerabilă, cu usturime și roșeață. Stratul cornos se reface dacă îi dai răgaz, dar exagerarea repetată întreține iritația. Moderația protejează straturile mai bine decât frecvența.

Mituri frecvente despre straturile pielii

Surse medicale

Acest articol are scop informativ și educativ și nu înlocuiește consultul medical. Anatomia pielii descrisă aici este cea normală; o pată sau o aluniță care își schimbă forma, culoarea ori marginile, care sângerează sau nu seamănă cu celelalte cere o evaluare dermatologică, pentru că poate fi un semn de cancer de piele. Nu începe și nu opri un tratament pentru piele fără îndrumarea unui medic. Dacă ești însărcinată sau alăptezi, evită retinolul și retinoizii și cere sfatul medicului înainte de a folosi activi puternici.