Esențialul
Acidul glicolic este cel mai mic alfa-hidroxiacid (AHA), obținut clasic din trestia de zahăr. Slăbește coeziunea dintre celulele moarte de la suprafața pielii (punțile care le țin lipite), ajutând la exfoliere: netezește textura, luminează tenul, uniformizează culoarea și sprijină aspectul pielii îmbătrânite. Se folosește în concentrații mici acasă și în concentrații mari, controlate, la peelingul dermatologic. Cere fotoprotecție zilnică.
Ce este acidul glicolic și de ce se folosește pe piele?
Acidul glicolic este un alfa-hidroxiacid (AHA) – o clasă de acizi ușori folosiți în dermatologie de decenii pentru efectul lor asupra suprafeței pielii. Este cel mai mic dintre acești acizi, ceea ce înseamnă că molecula lui pătrunde ușor în stratul cornos, stratul cel mai superficial.
Clasic se obținea din trestia de zahăr, dar majoritatea produselor moderne folosesc acid glicolic sintetizat, identic chimic. Se folosește pentru că exfoliază chimic, blând: în loc să frece pielea (ca un scrub), slăbește coeziunea dintre celulele moarte de la suprafață (punțile care le țin lipite) și le ajută să se desprindă uniform.
Rezultatul vizibil este un ten mai neted, mai luminos și mai uniform. Ideea folosirii alfa-hidroxiacizilor în îngrijirea pielii pornește din cercetarea dermatologică clasică asupra modului în care acești acizi reduc coeziunea corneocitară și modulează descuamarea stratului cornos – de aici s-au dezvoltat produsele de azi.
La ce ajută cu adevărat acidul glicolic?
Cel mai constant și mai rapid vizibil beneficiu este textura: pielea devine mai netedă, mai luminoasă și pare mai „odihnită”, pentru că se îndepărtează stratul de celule moarte care o face să arate mată.
Al doilea beneficiu, cu dovezi mai moderate, este uniformizarea culorii: acidul glicolic ajută la estomparea hiperpigmentărilor superficiale și a tenului neuniform, prin accelerarea reînnoirii celulare.
Pe melasmă, însă, acidul glicolic nu este tratament de primă linie: are un loc doar ca adjuvant, în peeling seriat controlat de medic, adăugat la terapia topică de bază și la o fotoprotecție strictă.
Folosit greșit sau prea agresiv, iritația pe care o poate produce declanșează hiperpigmentare post-inflamatorie care agravează melasma – de aceea acolo decizia și supravegherea sunt ale medicului.
Al treilea, tot cu dovezi moderate, este sprijinul pentru aspectul pielii îmbătrânite de soare: studiile de referință pe alfa-hidroxiacizi aplicați pe piele (Ditre și colab., 1996) au arătat, la utilizare susținută, nu doar netezire de suprafață, ci și modificări în profunzime – îngroșarea epidermului viabil și a dermului, cu mai mult colagen și glicozaminoglicani.
Cu alte cuvinte, efectul pe fotoîmbătrânire nu se rezumă la exfoliere: e o remodelare reală a pielii, care apare în timp.
Și, ca să fim corecți până la capăt: acidul glicolic nu este un tratament pentru acneea inflamatorie (acolo alte ingrediente sunt de obicei mai potrivite) și nu „reface colagenul” peste noapte – beneficiile reale apar cu utilizare constantă, în timp, și cu fotoprotecție.
Ce concentrație de acid glicolic e potrivită?
Acasă se folosește concentrație mică; concentrația mare rămâne doar pentru cabinet. În produsele cosmetice de îngrijire (seruri, creme, toner-e) se folosesc concentrații mici, la un pH nu foarte acid – suficient pentru un efect de netezire și luminozitate, cu risc redus de iritație.
Produsele care se clătesc (cleanser, mască) au un timp de contact scurt cu pielea, deci sunt și mai blânde – o bună poartă de intrare pentru începători.
La polul opus, peelingul chimic dermatologic folosește concentrații mult mai mari, la un pH mult mai acid, aplicate și neutralizate controlat de medic – acesta NU se reproduce acasă și nu se cumpără „de pe internet”. În UE, produsele cosmetice intră sub un cadru de reglementare (Reg.
CE 1223/2009), iar concentrațiile și pH-ul recomandate pentru AHA sunt orientate de avizele comitetului științific european (SCCS/SCCNFP): pentru acidul glicolic din produsele de consum, avizul SCCNFP/0370/00 recomandă un nivel de până la 4% și un pH ≥ 3,8; valorile exacte le găsești pe eticheta fiecărui produs.
Sfatul practic pentru oricine începe: pornește de la concentrația cea mai mică și de la o frecvență mică, și crește doar dacă pielea tolerează bine – „mai mult și mai tare” nu înseamnă „mai bine” cu acizii.
Cum se introduce acidul glicolic în rutină, pas cu pas?
Cel mai sigur mod de a începe este treptat. Aplică-l seara, nu dimineața, pentru că acidul glicolic crește sensibilitatea la soare. Începe cu 1-2 seri pe săptămână și crește frecvența doar dacă pielea rămâne confortabilă. Aplică pe pielea curată și complet uscată – pe pielea umedă acidul pătrunde mai adânc și crește riscul de iritație.
Folosește un singur exfoliant activ pe seară: nu suprapune mai mulți acizi, sau acizi împreună cu retinoid, în aceeași seară, fără recomandare medicală. După acid, aplică o cremă hidratantă, care ajută bariera pielii să se refacă și reduce senzația de tensiune sau uscăciune. Iar dimineața, fotoprotecția este obligatorie: SPF 50+ cu spectru larg, reaplicat.
Dacă apar arsură persistentă, roșeață care nu cedează sau descuamare accentuată, oprește câteva zile și reia mai rar, cu o concentrație mai mică. Ordinea corectă și ritmul contează mai mult decât produsul „senzație” de pe rețele.
Cu ce se combină și ce eviți când folosești acid glicolic?
Regula de aur: acid glicolic = fotoprotecție zilnică, non-negociabil. Fără SPF, riști iritație și, mai ales, hiperpigmentare post-inflamatorie – adică pete maro care apar tocmai după iritație. Se combină bine cu ingrediente care susțin bariera pielii: hidratanți, ceramide, niacinamidă, panthenol – acestea reduc iritația și ajută pielea să tolereze acidul.
Cu prudență se combină retinoizii (retinol, tretinoin): ambele sunt active și pot irita cumulativ, așa că de obicei NU se pun în aceeași seară, ci se alternează pe zile diferite, ideal sub îndrumarea medicului.
La fel, vitamina C și alți acizi nu se suprapun în același moment – se separă (dimineață/seară sau zile diferite) – ca să nu se cumuleze iritația. Iar înainte și după proceduri în cabinet (peeling profesional, laser), acizii de acasă se opresc pe o perioadă stabilită de medic.
Nu „stivui” cât mai multe active; construiește o rutină simplă și tolerabilă.
Cui i se potrivește acidul glicolic – și cui NU?
Acidul glicolic se potrivește cel mai bine tenurilor normale spre grase, cu textură neuniformă, ten lipsit de strălucire, pori înfundați sau semne timpurii de îmbătrânire de soare.
Tenurile uscate, sensibile sau cu bariera pielii fragilă îl tolerează mai greu: au nevoie de concentrații mici, frecvență redusă și hidratare susținută – sau, uneori, de un acid mai blând.
Persoanele cu rozacee, dermatită sau eczemă în puseu ar trebui să evite acizii pe pielea inflamată și să îi folosească doar la recomandarea medicului, pentru că îi pot agrava.
Nu aplica acid glicolic pe piele lezată, tăiată, cu leziuni active (herpes labial activ, arsură solară recentă, plăgi) – pe bariera întreruptă acidul pătrunde necontrolat și crește riscul de arsură chimică și de pigmentare.
Pe tenurile mai închise (fototipuri Fitzpatrick IV-VI), riscul de hiperpigmentare post-inflamatorie la iritație este mai mare, așa că introducerea acidului trebuie făcută cu prudență, iar orice procedură în cabinet – la un medic cu experiență pe aceste fototipuri.
Dacă ești însărcinată sau alăptezi, discută cu medicul înainte de a folosi acizi sau orice activ nou – unele ingrediente se preferă evitate în această perioadă.
Ce ne întreabă pacienții în cabinet
Pot să pun acid glicolic în fiecare seară de la început?
Nu îl recomandăm. Le spunem pacienților să înceapă cu 1-2 seri pe săptămână și să crească frecvența doar dacă pielea tolerează bine. Folosit zilnic din prima, mai ales în concentrație mare, acidul glicolic irită, usucă și poate lăsa pete după iritație. Cu acizii, constanța blândă bate intensitatea.
De ce mi-a rămas fața roșie / iritată după acid glicolic?
Cel mai frecvent, pentru că a fost folosit prea des, în concentrație prea mare, pe piele umedă sau suprapus cu alți acizi ori cu retinoid. Iritația este semnalul că bariera pielii e depășită. Recomandarea noastră: oprește câteva zile, hidratează, protejează-te de soare și reia mai rar, cu o concentrație mai mică – iar dacă roșeața persistă, vino la un control.
Chiar trebuie să folosesc cremă cu SPF dacă pun acid glicolic doar seara?
Da, obligatoriu, chiar dacă îl aplici seara. Acidul glicolic crește sensibilitatea pielii la soare, iar fără fotoprotecție zilnică riști iritație și, mai ales, pete maro apărute după iritație (hiperpigmentare post-inflamatorie). Practic, fără SPF, acidul glicolic poate face mai mult rău decât bine.
Acidul glicolic îmi tratează acneea?
Nu îl considerăm un tratament pentru acneea inflamatorie propriu-zisă. Poate ajuta un ten cu pori înfundați și textură neuniformă, dar pentru acnee alte ingrediente (acid salicilic, retinoizi) și, la nevoie, tratament medical sunt de obicei mai potrivite. Nu amâna consultul dacă ai acnee inflamatorie (noduli, chisturi dureroase) sau cicatrici în formare – automedicația cu acizi poate întârzia un tratament eficient și poate lăsa cicatrici.
E același lucru acidul glicolic din serul meu cu peelingul glicolic din cabinet?
Este aceeași substanță, dar la altă putere. Serul de acasă are o concentrație mică și un pH blând, pentru netezire zilnică. Peelingul din cabinet folosește concentrații mult mai mari, controlate și neutralizate de medic – de aceea are efect mai vizibil, dar și trebuie făcut profesional. Nu încerca să reproduci peelingul acasă.
Mituri frecvente despre acid glicolic
Cu cât concentrația de acid glicolic e mai mare, cu atât rezultatul e mai bun.
Nu. Concentrația mai mare înseamnă mai ales risc mai mare de iritație, arsură și pete. Concentrațiile mari se folosesc doar controlat, în cabinet. Acasă, „mai mult” nu înseamnă „mai bine”.
Dacă mă arde, înseamnă că funcționează.
O ușoară furnicătură trecătoare e obișnuită, dar arsura persistentă, roșeața și descuamarea nu sunt semne de eficiență – sunt semne de iritație și de barieră depășită. Iritația repetată poate chiar lăsa pete.
Acidul glicolic subțiază pielea.
Ce se subțiază este doar stratul compact de celule moarte de la suprafață; pielea vie nu se subțiază. Dimpotrivă, studiile histologice arată că, în timp, acidul glicolic poate îngroșa epidermul viabil și dermul (mai mult colagen). Problemele apar din suprautilizare, nu din utilizarea corectă.
Dacă folosesc acid seara, nu am nevoie de protecție solară.
Fals și riscant. Acidul glicolic crește fotosensibilitatea, iar fotoprotecția zilnică e obligatorie pe toată durata folosirii – altfel apar iritația și hiperpigmentarea.
Acidul glicolic e bun pentru orice tip de ten.
Se potrivește mai ales tenurilor normale spre grase. Pe tenuri uscate, sensibile, cu rozacee sau dermatită poate irita și trebuie folosit doar cu prudență și, de preferat, la recomandarea medicului.
Surse medicale
Referințe de specialitate (bibliografie)
- Baran R, Maibach HI. Textbook of Cosmetic Dermatology, ediția a 6-a.
- Draelos ZD. Cosmetic Dermatology: Products and Procedures, ediția a 3-a.
Ghiduri și resurse online
- DermNet – Alpha hydroxy acid facial treatments. dermnetnz.org
- American Academy of Dermatology (AAD) – Chemical peels: FAQs. aad.org
- U.S. FDA – Alpha Hydroxy Acids (sensibilitate la soare până la o săptămână după oprire; ghid pentru consumatori). fda.gov
- Ditre CM, Griffin TD, Murphy GF, et al. Effects of alpha-hydroxy acids on photoaged skin: a pilot clinical, histologic, and ultrastructural study. J Am Acad Dermatol. 1996;34:187-195.. pubmed.ncbi.nlm.nih.gov
- Regulamentul (CE) nr. 1223/2009 privind produsele cosmetice (cadrul de reglementare UE; limitele numerice pentru AHA provin din avizele SCCS/SCCNFP). eur-lex.europa.eu
- SCCNFP – The safety of alpha-hydroxy acids (SCCNFP/0370/00, final; adoptat la 28 iunie 2000): acid glicolic până la 4% și pH ≥ 3,8 în produsele de consum. ec.europa.eu
- Wikidata – Glycolic acid (Q409373). wikidata.org
Surse consultate la 18 iulie 2026.
Wanderma Clinic
Cum abordăm la Wanderma
La Wanderma folosim acidul glicolic pe două paliere. Pentru îngrijirea de zi cu zi, recomandăm concentrații mici, introduse treptat, potrivite tipului de ten – obiectivul e un ten mai neted și mai uniform, fără să distrugem bariera pielii.
Când e nevoie de un efect mai vizibil pe textură, ten neuniform sau semne de fotoîmbătrânire, folosim peelingul chimic dermatologic cu acid glicolic, în concentrații mari, controlate și neutralizate de medic.
Diferența față de „acasă” e tocmai controlul: alegem concentrația, pH-ul, timpul de contact și numărul de ședințe în funcție de tenul tău și de obiectiv, cu evaluare înainte și îngrijire după. Acest lucru contează cel mai mult pe tenurile predispuse la pigmentare, unde un peeling prost dozat poate lăsa pete.
Dacă vrei să știi dacă peelingul glicolic e potrivit pentru pielea ta, cel mai corect punct de plecare este un consult dermatologic.
- Peeling chimic personalizat în Craiova, pentru o piele renăscută
- Peelingurile chimice în dermato-estetică: Beneficii și informații esențiale
- Tratament DermalInfusion în Craiova: Exfoliere, extracție și infuzie
- Luni – Vineri: 09:00 – 20:00
Sâmbătă: 09:00 – 15:00 - 0792 633 762
- hello@wanderma.ro
- str. Lola Bobesco, nr. 21, Craiova
Întrebări frecvente
Ce diferență e între acidul glicolic (AHA) și acidul salicilic (BHA)?
Acidul glicolic este un alfa-hidroxiacid (AHA), solubil în apă, care lucrează la suprafața pielii – ideal pentru textură, luminozitate și ten neuniform. Acidul salicilic este un beta-hidroxiacid (BHA), solubil în grăsimi, care pătrunde în porii grași – mai potrivit pentru tenul gras, cu pori înfundați și tendință la acnee. Nu se exclud, dar au ținte diferite; alegerea depinde de tenul și obiectivul tău.
Cât durează până văd rezultate cu acid glicolic?
Netezirea și luminozitatea pot fi vizibile relativ repede, în câteva săptămâni de utilizare constantă. Efectele pe ten neuniform și pe aspectul pielii îmbătrânite apar mai lent, în luni. Cheia este constanța și fotoprotecția, nu intensitatea – rezultatele „peste noapte” nu sunt realiste.
Pot folosi acid glicolic împreună cu retinol?
Da, dar cu prudență și de obicei nu în aceeași seară. Ambele sunt active și pot irita cumulativ; se alternează pe zile diferite, cu hidratare bună și fotoprotecție. Dacă pielea ta e sensibilă sau ești la început cu ambele, cel mai sigur e să stabilești schema împreună cu medicul.
Se poate folosi acid glicolic în sarcină?
Datele de siguranță pentru aplicarea topică în sarcină și alăptare sunt limitate. Nu începe niciun activ nou (inclusiv acid glicolic) în această perioadă fără avizul medicului tău. Acidul glicolic topic cosmetic are absorbție sistemică minimă și e considerat, în general, printre ingredientele mai prudente în sarcină (spre deosebire de retinoizi, care se evită).
Peelingul glicolic superficial din cabinet nu se face de rutină în sarcină; dacă e totuși luat în calcul, se decide individual de medic, după evaluarea raportului beneficiu/risc – nu pe cont propriu. Regula prudenței primează: dacă ești însărcinată sau alăptezi, discută orice produs nou cu medicul înainte de a-l folosi.
Ce fac dacă acidul glicolic mi-a iritat pielea?
Oprește-l câteva zile, folosește un hidratant blând și liniștitor (ceramide, panthenol), evită alte active și protejează-te riguros de soare pentru a preveni petele. Reia mai rar și cu o concentrație mai mică. Dacă roșeața, arsura sau descuamarea persistă, programează un consult dermatologic.
Acest articol are caracter informativ și educativ și nu înlocuiește consultul medical. Concentrațiile și protocoalele de peeling se stabilesc individual de un medic. Pentru un plan adaptat tenului tău, adresează-te unui medic dermatolog.
